Euro 2015: Suntem serioşi?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Băsescu a invocat un obiectiv extrem de ambiţios pentru România, în copleşitorul atrium  de la Deutsche Bank
Preşedintele Băsescu a invocat un obiectiv extrem de ambiţios pentru România, în copleşitorul atrium de la Deutsche Bank

La Berlin, Traian Băsescu a susţinut intrarea României în eurozonă în patru ani, dar la Bucureşti entuziasmul nu este pe măsură. Neamţul are o vorbă: „Ein Mann, ein Wort" („Un om, un cuvânt"). Ceea ce, într-o traducere liberă ar însemna că valoarea unui om este dată de valoarea cuvântului pe care şi-l dă.

Pe pământ german, preşedintele român Traian Băsescu a venit cu un cuvânt puternic: „Ne menţinem obiectivul aderării la zona euro în 2015". Ideea a fost reluată apoi de preşedintele Băsescu în discursul pe care l-a ţinut în cadrul conferinţei „Germania şi România - parteneri în Europa", de la sediul Deutsche Bank, în faţa unei asistenţe selecte, formată din bancheri, oameni de afaceri, reprezentanţi ai societăţii civile din capitala Germaniei. Semn că şeful statului român venise cu tema pregătită de acasă.

Dar poate România să-şi ţină cuvântul dat în faţa nemţilor? Obiectivul Euro 2015 nu este asumat la Bucureşti la fel de hotărât precum preşedintele Băsescu l-a enunţat de faţă cu cancelarul Angela Merkel. În sectorul financiar şi în mediul de afaceri domnesc mai degrabă prudenţa şi, într-o mult mai mică măsură, entuziasmul.

Curaj sau naivitate?

Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, afirmă că mesajul preşedintelui este lipsit de credibilitate. „Criteriile pentru aderarea la zona euro sunt în acest moment ca o ţintă în mişcare. Nici nu vreau să comentez faptul că zona euro ar putea dispărea sau că unii membri ar putea să iasă, iar eurozona va deveni doar una pentru cei aleşi. Dar, până a ieşi cu astfel de vorbe patriotice, ar trebui să ne întărim capacitatea de a atinge ţinte controlabile, cum ar fi accesul la fondurile europene. Cum poţi fi credibil, cu o rată a absorbţiei de 3%?", se întreabă preşedintele AOAR.

Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, este de părere că România ar trebui să renunţe pentru moment la proiectul adoptării euro, în condiţiile în care zona se redefineşte şi nicio altă ţară nu vorbeşte de aderare. „Lumea este în frământare, se schimbă complet şi noi ne menţinem proiectul de adoptare a euro în 2015. E cel puţin naiv", a declarat Negriţoiu, citat de Agenţia Mediafax.

Economistul Daniel Dăianu, membru al corpului de specialişti ai European Council of Foreign Relations (ECFR), un think tank paneu­ropean care reuneşte circa 140 de figuri proeminente europene din politică şi lumea afacerilor, nu crede nici el în obiectivul enunţat de preşedinte. „Tocmai am revenit de la Varşovia, unde am participat la o reuniune a ECFR şi am putut vedea răspunsul pe care preşedintele Komorowski l-a dat acestei probleme.

El a afirmat că ţara sa rămâne ataşată ideii adoptării monedei comune, dar nu poate preciza o dată în momentul de faţă. Acesta ar fi fost şi discursul meu dacă aş fi făcut parte din guvernul român. Şi, să nu uităm, Polonia are astăzi atuuri cu mult mai puternice în comparaţie cu România. Nu poţi fi călător fără bilet în eurozonă. Mai întâi de toate, avem nevoie să fim credibili", spune economistul.

O naţiune fără ţintă

România a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, iar în tratatul de aderare Bucureştiul s-a obligat să intre în spaţiul Schengen atunci când va îndeplini criteriile şi, de asemenea, să adere la zona euro. Nici pentru acest al doilea obiectiv nu există un termen fixat. Pentru România, aderarea la NATO şi mai apoi la Uniunea Europeană au reprezentat un obiectiv strategic, unul dintre puţinele care pe parcursul ultimelor două decenii au unit lumea politică şi au avut susţinerea fermă a opiniei publice. 

Odată ţinta lovită, la Bucureşti s-a declanşat o bătălie politică internă de tip bizantin. Până la urmă, preşedintele Băsescu, participant activ la acest joc, a rămas deasupra, în timp ce competitorii lui îşi ling rănile. Dar victoria a avut un preţ greu. Ţara a plonjat puternic în criză, iar popularitatea preşedintelui a coborât la o cotă de 10 la sută. Aceasta, după ce, la mai puţin de o jumătate de an de la aderare, în mai 2007, fusese reconfirmat cu 75 la sută din voturi, la referendumul care viza suspendarea lui.

Să fie acum adoptarea euro în 2015 acel obiectiv care ar putea uni din nou naţiunea şi politicienii? „Pot înţelege această motivaţie nobilă de a mobiliza România în jurul unui ţel. Şi că adoptarea euro este un alt mod de a spune că avem nevoie de disciplină bugetară şi austeritate. Dar de ce să nu o spunem direct?", se întreabă Florin Pogonaru, preşedintele AOAR. În timp ce economistul Dăianu este şi el tranşant. „Unii cred că fixarea unei date ne va ajuta să menţinem ritmul reformelor, să nu ne lăsăm pe tânjală. Dar nu ne crede nimeni, nici de aici, nici din afară. Nu ne putem minţi", spune el.

Drumul contează

Până la urmă, ca în orice poveste, drumul se dovedeşte mai important decât ţinta. Aşa pare să creadă şi Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. „Data intrării în zona euro, că va fi 2015 - faţă de care am îndoielile mele - sau va fi 2017 sau 2019, nu are importanţă. Important este să fim pregătiţi şi să intrăm demni. Nu cum au făcut alte ţări, precum Grecia", a afirmat el, în interviul acordat ziarului „Adevărul".

"Nu poţi fi călător fără bilet în eurozonă. Mai întâi de toate, avem nevoie să fim credibili.''
Daniel Dăianu economist

1,9% este deficitul prevăzut pentru 2012, în acord cu criteriile eurozonei.

Bruxelles: „Vrem un plan precis"

Comisia Europeană stabileşte, împreună cu România, data pentru aderarea la euro, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Olivier Bailly. „Este nevoie ca toate condiţiile din tratat să fie îndeplinite şi pentru aceasta trebuie să lucrăm pe baza unui plan clar, stabilit împreună cu România. Abia atunci putem fixa o dată", spune Bailly.

Pentru aderarea la euro, inflaţia trebuie să nu depăşească cu mai mult de 1,5% rata din cele trei state membre cel mai bine situate. Deficitul să nu treacă de 3% din PIB, iar datoria publică de 60%. Rata dobânzii nominale pe termen lung să nu depăşească cu mai mult de 2% pe cea din cele trei state membre cu cea mai mică inflaţie.  Toate aceste condiţii trebuie respectate cel puţin în cei doi ani premergători verificării.

Politicienii germani resping România

Promisiuni la Bucureşti, scepticism la Reichstag

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu că România vrea să adere la zona euro în 2015 a stârnit mirare şi indignare în rândul politicienilor germani. Conservatorii (CDU-CSU) aflaţi la guvernare cât şi reprezentanţii opoziţiei social-democrate germane se opun intrării ţării noastre în zona euro peste patru ani din cauza corupţiei.  Adoptarea monedei euro de către România în 2015, aşa cum a anunţat preşedintele Traian Băsescu la Berlin, joi, a stârnit reacţii negative din partea politicienilor germani, inclusiv în rândul celor aflaţi la putere.

Corupţia, în calea adoptării monedei unice

„Cu noi aici, o aderare a României la zona euro nu va avea loc aşa repede. România are o rată a corupţiei imensă, iar ţara este foarte departe de a avea o Justiţie independentă", a declarat ministrul de Interne al landului Bavaria, Joachim Herrmann (CSU - conservatorii bavarezi), pentru cotidianul ,,Bild".

Şi colegul său de partid, Stephan Mayer, deputat în Bundestag, se împotriveşte adoptării monedei europene de către România. ,,Dacă am învăţat ceva din experienţa cu Grecia, sper să fie acest lucru: că nu avem voie să primim prea devreme în zona euro ţări care pot fi potenţiale candidate la faliment", a declarat Mayer pentru ,,Bild".

Nici opoziţia social-democrată nu a primit cu braţele deschise anunţul făcut de preşedintele Băsescu la Berlin. Deputatul social-democrat (SPD) Gerold Reichenbach susţine că întâi este nevoie de o reformă a Uniunii Europene. „Până nu vorbim de un minister european al Finanţelor care are atribuţii de control efectiv, nu are niciun rost să vorbim despre alte candidate la aderarea la zona euro", a declarat Gerold Reichenbach.

Promisiuni la Bucureşti,  scepticism la Reichstag
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite