Adevarul.ro

Cine spune că nu suntem consecvenţi? Despre România se zice că este obişnuită să adopte, la Bruxelles, „poziţia ghiocelului" - capul jos, mâna sus.

„Problema României nu este că are poziţii greşite, problema ei este că nu prea le are", spunea, recent, un consultant politic de la Bruxelles. România este cunoscută pentru absenţele repetate ale membrilor Guvernului la reuniunile Consiliilor, ca şi pentru faptul că răspunde târziu sau deloc la consultările declanşate de Comisie pe diferite teme. Cât despre Parlamentul României, îşi aduce cineva aminte de vreo dezbatere serioasă, pe o temă de politici europene - programul pentru semestrul european, Pactul Europlus, aderarea la euro, Directiva pentru timpul de muncă sau alte mărunţişuri de genul acesta?

Pe Aceeaşi Temă

Restricţiile Olandei pe piaţa muncii i-au enervat pe polonezi şi pe bulgari: Cine vă mai culege lalelele?/ Bruxelles-ul reacţionează

Belgia decide dacă menţine restricţiile pe piaţa muncii pentru români/ Diaspora trimite un manifest la Bruxelles

Suntem, aşadar, consecvenţi. O probă strălucită a fost dată de guvern chiar zilele trecute. Iată cum. Guvernul olandez a anunţat recent că schimbă regulile pentru locurile de muncă ale imigranţilor din ţările UE. Cu puţin înainte de liberalizarea pieţei muncii pentru cele opt ţări est-europene care au aderat la UE în 2004, ministrul Afacerilor Sociale, Henk Kamp, a anunţat că ţara sa va expulza est-europenii care nu au găsit de lucru timp de trei luni. Cât despre români şi bulgari, aceştia nu vor putea lucra în Olanda decât în condiţii excepţionale.

Polonia a trimis o scrisoare oficială către guvernul de la Haga, acuzând Olanda ar repune sub semnul întrebării una dintre libertăţile fundamentale ale UE, cea a liberei circulaţii a persoanelor. Ministrul bulgar pentru Afaceri Sociale, Totiu Mladenov, i-a trimis o scrisoare lui Kamp, în care îşi exprimă dezacordul faţă de iniţiativa acestuia. De asemenea, polonezii şi bulgatii au insistat la Bruxelles pentru a convinge Comisia Europeană să atenţioneze Olanda.

La Bucureşti, ca de obicei, linişte. Fostul ministru al Muncii , Ioan Nelu Botiş, ocupat cu accesarea fondurilor europene la firma unde activa propria soţie, nu a mai găsit timp pentru a reacţiona, darămite pentru a fi măcar prezent la Consilii. Unde l-ar fi putut întâlni, de pildă, pe omologul olandez, ca să-I bată obrazul. Premierul Boc, care i-a preluat portofoliul, e prins cu congresul partidului. Şi astfel, România nu a scăpat nici de această dată ocazia de a tăcea păgubos.

Se poate invoca faptul că Olanda nu este o destinaţie predilectă pentru români. Că noi preferăm mai degrabă soarele Mediteranei decât vânturile Nordului. E adevărat, însă România, cu cei circa trei milioane de cetăţeni ai săi răspândiţi în întreaga Europă, are interesul fundamental ca regulile de pe piaţa muncii să fie tot mai permisive şi nicidecum tot mai stricte. Este cunoscută contribuţia emigranţilor la stabilitatea monedei naţionale, prin remiterile masive de valută.

Guvernul Belgiei, aşa intermar cum e, tocmai va discuta, în luna mai, dacă va mai aplica sau nu restricţiile de pe piaţa muncii pentru români, în perioada 1 ianuarie 2012 - 31 decembrie 2013. Lobby-ul românesc a fost reprezentat doar de organizaţia PSD Diaspora. Dar unde este guvernul?
România ar trebui să reacţioneze cu fermitate împotriva oricărei restrângeri a libertăţilor europene, fie că este vorba despre piaţa muncii, despre libera circulaţie a persoanelor sau despre orice altă formă de protecţionism. Orice pas înapoi pe terenul acestor libertăţi ar trebui respins cu hotărâre la Bucureşti şi socotit ca un precedent periculos. Nu contează că se petrece în Franţa, Olanda, Belgia sau altundeva.

Şi aceasta din simplul motiv că trei milioane de oameni şi familiile lor au izbutit să iasă din sărăcie, profitând de aceste libertăţi. Sau au devenit guvernanţii noştri eurosceptici?