Euro-topics/ România, afară din Schengen: „cadoul” populiştilor olandezi şi al adevăraţilor finlandezi?

Doi de „NU" vor bloca din nou accesul în Spaţiul Schengen al României şi vecinei Bulgaria, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne de joi. Unul, cel al Olandei, a fost deja anunţat, prin vocea ministrului imigraţiei, Gerd Leers. Un al doilea refuz, spun surse europene, va veni, aproape sigur, din partea Finlandei.

Ce au în comun cele două state? Au guverne minoritare, de centru-dreapta, dependente de susţinerea unor formaţiuni naţionalist-populiste, eurosceptice, de "tip nou": Partidul pentru Libertate din Olanda, condus de Geert Wilders (foto) şi Partidul Adevăraţilor Finlandezi. Acestea întreţin o presiune constantă la adresa puterilor executive din ţărilor lor, reuşind să-şi impună o parte din promisiunile electorale, fără însă a suporta şi erodarea inerentă participării la guvernare. De teama pierderii sprijinului parlamentar, fragilele guverne de la Haga şi Helsinki acceptă jocul.

Partidul pentru Libertate din Olanda consideră că însăşi primirea României în Uniunea Europeană a fost o greşeală.

Aşa se face că, la presiunile partenerului minoritar, guvernul de la Helsinki a cerut Atenei ca partea sa de participare la planul de salvare a Greciei să fie asigurată, prin depunerea unor garanţii bancare. Cu spatele la zid, Grecia a acceptat, dar alte state membre din zona euro au sărit şi ele de pe margine: dacă finlandezii primesc garanţii, atunci vrem şi noi, au spus slovacii, olandezii, austriecii. E limpede însă că grecii nu au de unde plăti pentru toţi, aşa că, până una alta, "aranjamentul finlandez" este unul dintre elementele de blocaj în planul pentru salvarea Greciei. Evident că şi în decizia guvernului de la Helsinki de a bloca accesul României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen se simte "mâna" Adevăraţilor Finlandezi.

La fel şi în Olanda. Veto-ul la dosarul Schengen, ca şi măsurile draconice luate pe piaţa muncii împotriva românilor şi bulgarilor, trataţi de parcă nu ar fi cetăţeni ai Uniunii Europene , au fost gerenate de presiunile populiştilor antieuropeni. Mai mult, lideri ai acestora se gândesc cum să facă să ne blocheze accesul şi după 1 ianuarie 2014, când, conform Tratatului de Aderare, piaţa muncii pentru români şi bulgari trebuie liberalizată complet.

Surse europene spun că, de fapt, cele două state nu fac acum decât să încalce o înţelegere politică negociată în cadrul Consiliului European din luna iunie şi acceptată inclusiv de Franţa şi Germania. Prin acest compromis a fost obţinut acordul tuturor statelor membre pentru reforma Spaţiului Schengen, în schimbul admiterii României şi Bulgariei, în două trepte - mai întâi spaţiul aerian şi maritim, în 2011 şi mai târziu cel terestru. Pur şi simplu, Olanda - şi, aproape sigur, Finlanda - încalcă această înţelegere. Uneori, se mai face politică şi în felul acesta în Europa civilizată.

Dincolo de moravuri, se pune însă pur şi simplu o problemă de democraţie. Cine sunt, de fapt, Adevăraţii Finlandezi sau Partidul pentru Libertate din Olanda? Sunt formaţiuni minoritare, care împreună de-abia dacă ating vreo două milioane de voturi. Şi iată că acestea reuşesc să impună un "NU" pentru România şi Bulgaria, exprimat în numele a 500 de milioane de cetăţeni europeni!

"NU"-ul de la Haga ne mai arată însă şi altceva: cât de slabă poate fi poziţia României, într-o Europă în care "interguvernamentalul" este mai puternic decât "comunitarul", în care statele membre contează mai mult decât Comisia şi Parlamentul European. Şi cât de mari sunt pentru noi riscurile unei "renaţionalizări" a Uniunii Europene.