EBA, specialista discursurilor de un minut

Elena Băsescu, fiica mai mică a preşedintelui României, Traian Băsescu, are numeroase discursuri în Parlamentul European, dar impactul lor politic este redus, spun specialiştii.

Ce face Elena Băsescu în Parlamentul European? Internauţii români au deseori ocazia să o urmărească în direct dacă accesează serviciul video al Parlamentului European. Fiica cea mică a preşedintelui, aleasă ca independent în iunie 2009, dar admisă în grupul PPE, nu lasă nicio sesiune de plen fără una sau mai multe intervenţii. Îşi citeşte cu sârg declaraţiile de un minut şi uneori se mai poticneşte, devenind subiect de amuzament pentru televiziunile de ştiri. Dar care este cu adevărat valoarea politică a lungului şir de declaraţii marca Elena Băsescu? Şi ce se întâmplă, de fapt, dincolo de ecranul vizibil al Parlamentului European? Oameni din interiorul instituţiei construiesc profilul europarlamentarului român cu numele cel mai celebru.

„Ştii de ce o admir? Că nu face niciodată caz de poziţia tatălui ei, că este modestă, respectuoasă şi munceşte mult ca să se afirme", spune un europarlmentar român, membru al unui grup politic rival. Într-adevăr, eurodeputatul român Elena Băsescu ( 31 de ani), cunoscută şi ca EBA, este prezentă la aproape toate şedinţele de plen. Şi, mai mult decât atât, este autoarea unui număr impresionant de intervenţii, mai exact 217.  O cifră mare, care nu o propulsează, totuşi, pe primul loc în cadrul delegaţiei române la Parlamentul European. Europarlamentarul Adriana Ţicău, de la PSD, are 244 de intervenţii.

Între cele două reprezentante ar exista chiar un fel de „război nedeclarat" pentru titlul neoficial de „europarlamentarul român cu cele mai multe intervenţii în plen", susţin surse din Parlamentul European.Însă asupra numărului mare de intervenţii în plen ale fiicei preşedintelui României trebuie făcute nişte precizări. Cea mai mare parte dintre acestea sunt explicaţii asupra votului şi aşa-numitele declaraţii de un minut ( „one-minute speech"). În fiecare şedinţă de deschidere a unei sesiuni plenare sunt rezervate 30 de minute pentru aceste declaraţii.

Fiecare europarlamentar are dreptul să se exprime, având la dispoziţie un singur minut. De asemenea, la sfârşitul şedinţelor, europarlamentarii pot să-şi motiveze votul, ceea ce, de obicei, se întâmplă în faţa unei săli aproape goale. Valoarea politică a acestor intervenţii este redusă, explică un expert parlamentar de la Bruxelles. Europarlamentarii vorbesc în nume propriu, nu al delegaţiei naţionale, al unui grup de colegi, al grupului politic sau al vreunei comisii. Urmările politice ale acestor discursuri sunt practic nule şi, de aceea, presa acreditată la Parlamentul European nu le acordă prea multă atenţie.

O adevărată enciclopedie

Dacă numărul declaraţiilor Elenei Băsescu impresionează, atunci varietatea subiectelor abordate şochează de-a dreptul. De la instrumentele financiare la condamnarea biciuirii în Malaezia, de la reforma administrativă din România la urmările cutremurului din Japonia, de la  situaţia din Belarus la integrarea rromilor, de la relaţiile UE - Rusia la pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice, de la problemele guvernului tibetan în exil la egalitatea dintre femei şi bărbaţi în UE.  Şi lista poate continua.

„Acesta este semnul distinctiv al europarlamentarului care nu-şi găseşte locul. În general, europarlamentarii care vor să joace un rol important se specializează pe un număr mic de direcţii şi ajungi să cunoşti cine de ce se ocupă: drepturile omului, pieţe financiare,  securizarea frontierelor, buget şi aşa mai departe", spune un consultant politic de la Bruxelles.

Un şef dificil

Un alt expert europarlamentar remarcă şi calitatea oscilantă a declaraţiilor pe care Elena Băsescu obişnuieşte să le citească în plen, uneori cu poticneli şi bâlbe. „Se simte că sunt scrise de persoane diferite, unele intervenţii sunt de calitate, altele, nu", spune expertul. De vină ar putea fi şi fluctuaţia personalului de la cabinetul Elenei Băsescu, spun surse parlamentare. Mulţi asistenţi nu rezistă mai mult de câteva luni, oricât de tentante ar fi locurile de muncă sau stagiile în Parlamentul European.

„Îşi doreşte foarte multe şi nu vrea să greşească, dar este extrem de nesigură şi adesea nu ştie exact ce să ceară. E şi normal că îşi aduce asistenţii la exasperare", spune un fost asistent din Parlamentul European. Deşi se exprimă des în plen, capacitatea Elenei Băsescu de a relaţiona în Parlamentul European pare una redusă.

Activitate slabă

Elena Băsescu nu a iniţiat vreo declaraţie scrisă, instrument care presupune participarea mai multor europarlamentari. Nu a fost desemnată de grupul ei politic ( PPE) să redacteze vreun raport. Nu a redactat o opinie la vreun raport. Toate acestea sunt considerate, în Parlamentul European, contribuţii mult mai importante, politic vorbind, decât simplele declaraţii de un minut. Elena Băsescu este membru al Comisiei Petiţii (PETI) şi supleant în alte două: cea pentru Afaceri Externe şi cea pentru Afaceri Economice şi Monetare. „Activitatea ei în Comisia PETI este, să spun aşa, discretă", spune un expert din Parlamentul  European. „Atât de discretă, încât a trebuit să vină Cristian Preda supleant în această comisie, pentru a mai compensa puţin activitatea neconvingătoare a Elenei Băsescu".

Cristian Preda a devenit membru supleant în Comisia PETI în februarie 2011. Totul s-a întâmplat la puţin timp după eşecul eurodeputaţilor din PPE de a scoate de pe ordinea de zi a comisiei petiţia organizaţiilor media din România care reclamau introducerea presei în Strategia Naţională de Apărare, ca vulnerabilitate a statului român. Cazul fusese închis în Comisia PETI, la 2 decembrie 2011, cu votul a 16 eurodeputaţi PPE, majoritatea din cadrul PDL. Aceasta, deşi grupul PPE avea dreptul la doar 12 voturi în Comisie.

Liberalii şi socialiştii europeni au contestat procedura de vot şi au ieşit din sală, după care au reclamat totul la Conferinţa Preşedinţilor din cadrul Parlamentului European - un fel de corespondent al Birourilor Permanente din Parlamentul României. Acest for a decis, la 25 ianuarie, că votul nu a fost valabil. Ceea ce i-a făcut pe europarlamentarii din opoziţie să compare acest episod cu "cazul Roberta Anastase" din Parlamentul României. Petiţia organizaţiilor media se află şi azi în portofoliul Comisiei PETI. În pofida insistenţelor, nu am putut obţine un interviu cu europarlamentarul Elena Băsescu.

+

Prezenţă

Are o bună rată de prezenţă la lucrările Parlamentului European, este tenace, vrea să se afirme.

Independentă

Liderul grupului PPE, Joseph Daul, a declarat, pentru „Adevărul", pe 1 mai 2011, că tatăl Elenei Băsescu nu a intervenit niciodată în favoarea fiicei sale.

--

Sprijin

Alegerea ei în Parlamentul European rămâne un subiect controversat, din cauza sprijinului masiv acordat de fostul ministru Monica Ridzi.

Ineficienţă

Nu a reuşit să-şi găsească o „specialitate" în cadrul Parlamentului European.

Educaţie şi parcurs profesional

- Diplomă de licenţă în afaceri economice şi financiare - interne şi internaţionale, Universitatea Româno-Americană, Bucureşti (1999-2004).
- Diplomă de master în ştiinţe politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti (2005-2007).
- Curs introductiv la Colegiul Naţional de Apărare, Bucureşti (2008).
- Curs pentru Înalţi Demnitari la Colegiul Naţional de Apărare (2010).
- A lucrat ca economist la SC Luxten Lighting Company SA, Bucureşti (2004-2009).
- A fost stagiară în cabinetele deputaţilor Iosif Matula (deputat în PE) şi Monica Iacob-Ridzi (2008-2009).

Intervenţie în plen marca EBA

La 16 decembrie 2010, Elena Băsescu a condamnat, în plenul Parlamentului European, practica biciuirii în Malaysia. Iată transcrierea acestei intervenţii, aşa cum poate fi urmărită şi pe serviciul video al Parlamentului European. „Domnule preşedinte, consider regretabil faptul că în Malaezia practica biciuirii a atins proporţii alarmante atât de ridicate şi are un trend ascendent. În loc de a restricţiona această practică, guvernul o încurajează. Autorităţile invocă un argument nefondat, conform căruia biciuirea este legală şi are un efect considerabil în sensul diminuării activităţii criminale. Ofiţerii din închisori primesc recompense financiare pentru biciurea deţinuţilor.

Estimările confirmă o situaţie îngrijorătoare. Peste şase sute de mii... şase mii de refugiaţi şi...zece mii de deţinuţi sunt victimele acestei practici, în fiecare an. Consider că este foarte important ca victimele care provin din afara Malaeziei să aibă dreptul de a avea un proces corect. În prezent le sunt refuzate servicii fundamentale precum interpretarea sau consilierea".

Câştigă mult, strânge puţin, cumpără bijuterii

Conform declaraţiei de avere, pentru fiecare lună din mandatul ei de europarlamentar obţine un venit de 6.246 de euro. A decontat, în medie, peste 9.000 de euro transport şi diurnă. A beneficiat şi de 50.000 de euro pe an pentru cheltuielile cabinetului său de la Bruxelles. Nu a reuşit să adune în conturi decât puţin peste 16.000 de euro şi a declarat că deţine bijuterii a căror valoare este estimată la 22.500 de euro. 

Activitatea la Bruxelles şi la Strasbourg

- Aleasă ca independent, la alegerile europarlamentare din iunie 2009.
- Primită în grupul PPE, la câteva zile de la preluarea mandatului.
- A avut 11 interpelări în plenul PE.
- A susţinut 85 de moţiuni pentru rezoluţii.
- A avut 217 discursuri în plen, locul 31 din 729, în Parlamentul European.
- A avut amendamente pe 42 de rapoarte.
- Prezenţa la vot: 93,97%
- Loialitatea faţă de grupul politic: 96,74%.