Din nou vize pentru sârbi şi macedoneni?

Comisia Europeană ar putea propune astăzi reintroducerea vizelor pentru UE în cazul celor două categorii de cetăţeni, pe motiv că ei abuzează de libera circulaţie. Ţările scandinave, Belgia şi Luxemburgul sunt cele mai nemulţumite de  exodul sârbilor şi macedonenilor, mai ales a celor de etnie albaneză şi rromă.

Românii aproape au uitat de calvarul obţinerii vizelor pentru UE.  Vecinii moldoveni stau încă la rând pentru ele. Iar vecinii sârbi ar putea relua şi ei, cât de curând, cozile umilitoare de la consulate. Comisia Europeană ar putea propune astăzi reintroducerea vizelor pentru Serbia şi Macedonia. Motivul: aceste ţări ar abuza de această facilitate ca să determine minorităţile să migreze către UE, relatează AFP şi site-ul Euractiv.

Comisarul responsabil de azil şi imigraţie, Cecilia Malmström, a decis să propună o sancţiune, fiind susţinută de marea majoritatea statelor membre. Membrii cei mai nemulţumiţi de exodul cetăţenilor din Serbia şi Macedonia, îndeosebi de origine albaneză şi rromă, sunt ţările scandinave, Belgia şi Luxemburgul. Propunerea va fi supusă aprobării Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne, prevăzut pentru 9 şi 10 iunie, la Luxemburg.

Serbia, sursă de solicitanţi de azil

UE a ridicat obligativitatea vizelor pentru Serbia şi Macedonia în decembrie 2009. Potrivit unui raport al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Serbia a fost ţara care a furnizat cei mai mulţi solicitanţi de azil în 2010, mai mulţi chiar decât ţări precum Afganistan şi Irak.

Ministrul sârb de Interne, Ivica Dacic, a recunoscut săptămâna trecută că există informaţii potrivit cărora anumite state membre ale UE ar dori reintroducerea vizelor, dar a negat că numărul solicitanţilor de azil ar fi în creştere. El a afirmat că Belgradul va pune la punct un program pe termen scurt, vizând agenţiile de turism şi îmbunătăţirea controlului la frontiere, precum şi un program pe termen lung, îndreptat spre îmbunătăţirea condiţiilor sociale, mai ales ale minorităţii rrome.

De partea celaltă, viceprim-ministrul pentru Afaceri Europene al Serbiei, Vasko Naumovski, a declarat că Macedonia are cetăţeni conştiincioşi şi că ţara sa nu va fi de acord cu reintroducerea vizelor.

România şi Bulgaria au aderat „la timp"

Toby Vogel, expert în Probleme Balcanice la Bruxelles, afirmă că măsura reprezintă activarea unei clauze de salvgardare, întrucât a fost vorba doar de o suspendare a regimului de vize pentru cele două ţări.

„Măsura trebuie privită în contextul îngrijorărilor crescânde din Uniunea Europeană cu privire la imigraţie. Dar este şi o reflectare a faptului că cele două ţări nu şi-au făcut temele, cum se întâmplă adesea în Balcani. Cele două ţări nu au făcut destul pentru a-i convinge pe cetăţeni că liberalizarea vizelor nu înseamnă că ei pot merge să solicite slujbe sau azil în Uniunea Europeană", spune Vogel. El este de părere că există la ora actuală o presiune la adresa libertăţii de circulaţie şi o anumită lipsă de solidaritate între membrii UE, "însă nu foarte mare". "Cred că, în acest moment, României şi Bulgariei le-ar fi fost foarte greu să intre în Uniunea Europeană, dar la fel şi Greciei, cu problemele sale financiare, de corupţie şi de control al frontierelor", este de părere analistul.

Erlend Engh Brekke, consultant pe Afaceri Europene pentru guvernele sârb şi macedonean, afirmă că liberalizarea vizelor reprezintă cea mai tangibilă formă de integrare europeană de care beneficiază cele două state balcanice, până în acest moment. „Dacă UE va reintroduce vizele, va aliena toţi tinerii, toţi oamenii flexibili, dinamici, educaţi din aceste ţări. Ei călătoresc des şi sunt obişnuiţi să fie liberi", spune el.

"Cred că în acest moment, României şi Bulgariei le-ar fi fost foarte greu să intre în Uniunea Europeană, dar la fel şi Greciei, cu problemele sale financiare, de corupţie şi de control al frontierelor. "
Toby Vogel
expert în probleme balcanice la Bruxelles.

Cum poţi opri la graniţă un autocar cu rromi?

Erlend Engh Brekke spune că, la nivel naţional, cele două guverne nu pot face prea multe. "Ar trebui să ia decizii care vizează acele minorităţi - dar astfel de acţiuni nu sunt acceptate la nivel internaţional. Cum ai putea oare să opreşti un autobuz plin cu sârbi de etnie rromă şi să laşi un autobuz cu sârbi să treacă? În funcţie de ce criterii? Singura soluţie este să nu se ofere azil oamenilor din Macedonia, Serbia şi Muntenegru - cum procedează Norvegia. Imigranţii din aceste ţări sunt returnaţi în mai puţin de 48 de ore", afirmă consultantul.

Comentariu:
Ovidiu Nahoi
redactor-şef„Adevărul Europa"

Să fim un pic sârbi!

Ca român, când citeşti ştirea despre reintroducerea vizelor pentru sârbi şi macedoneni, te cam ia cu furnicături pe şira spinării. Avem în faţă dovada a ceea ce ni s-ar fi putut întâmpla şi nouă, dacă nu am fi reuşit să aderăm la Uniunea Europeană în ianuarie 2007 şi am fi amânat momentul - idee vânturată, la vremea ei, de unele elite politice şi economice de la noi.

În al doilea rând, motivul este stupefiant. Este cumva în firea lucrurilor ca anumite minorităţi (rromii, dar nu numai) să plece în număr mai mare sau, cel puţin, să devină mai vizibile în Occident. Ştim asta, din experienţa noastră - milioane de români care muncesc din greu în ţările de adopţie se văd infinit mai puţin decât câteva mii de infractori, rromi sau nu.

Şi ce ar trebui să facă statele „exportatoare"? Să-i „sorteze" pe cei care vor să iasă din ţară, după numele din buletin sau după culoarea pielii? I-ar plăcea Comisiei o asemenea variantă? Dar liderilor care răspund îngrijorărilor şi nemulţumirilor generate de criză, prin măsuri populiste? Să nu uităm: aceeaşi Comisie a acceptat să fie pusă în faţa faptului împlinit de către Franţa şi Italia, atunci când acestea au suspendat Acordul Schengen cu de la ele putere.

România ar trebui să respingă cu hotărâre revenirea la sistemul de vize. O dată, fiindcă ştim ce înseamnă să fim supuşi umilitoarelor proceduri de obţinere a vizei Schengen. Şi a doua oară, pentru că România are tot interesul să fie - de fapt, să redevină - un far al libertăţii pentru popoarele balcanice, la fel ca şi pentru vecinii moldoveni. Să fim şi noi, un pic, sârbi!

"Avem în faţă dovada a ceea ce ni s-ar fi putut întâmpla şi nouă, dacă nu am fi reuşit să aderăm la Uniunea Europeană în ianuarie 2007 şi am fi amânat momentul."