Derută la Atena, tensiune la Cannes, griji la Bruxelles
0
Norii instabilităţii din Grecia umbresc summitul G20, iar în capitala Uniunii Europene domneşte îngrijorarea privind soarta eurozonei.
Acum o săptămână, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, ieşeau încrezători, la patru dimineaţa, din Consiliul European, după discuţii care duraseră peste zece ore. Însă chiar înainte de începerea reuniunii liderilor G20, decizia de a organiza un referendum în Grecia a bulversat totul. Lideri politici şi analişti din Bruxelles, privesc cu îngrijorare atât spre ceea ce se întâmplă pe Riviera franceză cât şi sub Acropole.
„Vreau să fac un apel sincer şi de extremă urgenţă pentru unitate naţională şi politică în Grecia", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, înainte de întâlnirea crucială a liderilor G20 de la Cannes, care l-a convocat de urgenţă pentru joi (3 noiembrie) şi pe premierul grec George Papandreou. „Fără acordul Greciei privind programul UE / FMI, condiţiile pentru cetăţenii greci ar deveni mult mai dureroase, în special pentru cei mai vulnerabili. Consecinţele ar fi inimaginabile. Dacă acest sprijin pentru acord a fost important ieri, astăzi este absolut crucial", a adăugat Barroso.
„Guvernul să decidă, nu poporul"
Preşedintele grupului liberalilor din Parlamentul European (ALDE) consideră că grecii nu mai au timp de reflecţie. „Soluţia pentru Grecia nu este organizarea unui referendum sau alegeri anticipate. Casa arde în flăcări, iar focul este foarte mare. Acum nu este momentul pentru a medita cu privire la cine ar trebui să fie pompierul care să stingă focul sau dacă să se folosească furtunuri cu presiune mare sau scări de incendiu. Nu, incediul trebuie stins acum", a spus liderul ALDE, Guy Verhofstadt.
Prins în mijlocul revoltelor populare din ultimele luni, Papandreou a vrut să câştige simpatia poporului prin anunţarea acestui referendum, consideră analiştii. „Probabil că fără sprijin din partea propriului guvern şi fără sprijin popular, lui Papandreou i-ar fi foarte dificil să implementeze măsurile de austeritate convenite cu liderii UE şi creditorii internaţionali", a declarat, pentru „Adevărul Europa", Janis Emmanouilidis, expert în afaceri europene şi analist politic pentru think-tankul european Policy Centre, din Bruxelles.
Într-o democraţie, referendumurile sunt în general convocate pentru o schimbare constituţională care va afecta generaţii întregi. Însă noul împrumut internaţional şi statutul de membru al zonei euro sunt politici ale guvernului, iar politicile trebuie adoptate de politicieni. Grecii ar putea invoca faptul că noul împrumut implică şi pierderea suveranităţii, ceea ce ar justifica un referendum, însă această pierdere ar fi pentru o perioadă scurtă de timp, dacă pachetul de salvare va da rezultatele preconizate.
Lipsa unei dezbateri s-ar plăti scump
„Problema cu un referendum este că un simplu „nu" nu ar rezolva situaţia Greciei", mai spune Emmanouilidis. „Acesta ar înlătura atenţia de la a avea o dezbatere serioasă asupra crizei şi a opţiunilor pe care Grecia le are la dispoziţie." În plus, un „nu" hotărât zonei euro ar face situaţia Greciei mult mai gravă, mai spune acesta: „Eu cred că grecii ar vota „da", pentru că ştiu şi ei că problema Greciei ar deveni cu mult mai gravă dacă ar ieşi din zona euro. Ei vor fi nevoiţi să implementeze în continuare toate măsurile convenite deja cu creditorii internaţionali, pentru că deja s-au împrumutat. Numai că nu ar mai avea parte de ajutor internaţional, ceea ce ar duce la şi mai multă dezordine financiară", a spus Emmanouilidis.
Poporul grec ar plăti scump pentru organizarea unui referendum fără o dezbatere serioasă privind situaţia economică naţională, opţiunile disponibile şi consecinţele retragerii din zona euro. „Cred că a ieşi din zona euro ar fi cel mai rău scenariu pentru Grecia. Costul pe care ţara va trebui să-l plătească dacă s-ar hotărî să părăsească zona euro ar fi îngrozitor de mare", a mai spus Emmanouilidis.
Ce s-ar întâmpla cu zona euro
„Dacă grecii ar vota „nu" la un referendum, aceasta ar avea efecte uriaşe asupra întregii zone euro," mai spune expertul EPC. După anunţul referendumului, BCE a fost obligată din nou să cumpere obligaţiuni de pe pieţele secundare din Italia, „ceea ce arată cam ce potenţial ar avea o retragere a Greciei din zona euro".
„Dacă ai putea să delimitezi Grecia în zona euro, să nu mai aibă niciun efect asupra monedei unice europene şi restului de 16 ţări care folosesc euro, atunci acest scenariu ar putea rezolva criza", a mai spus Emmanouilidis. „Dar dacă grecii decid ei singuri să iasă din zona euro, atunci costul pe care zona euro va fi nevoită să-l plătească va fi foarte mare", a adăugat acesta. Însă nici scenariul potrivit căruia Grecia ar decide singură să renunţe la moneda euro, renunţând astfel, conform regulilor tratatului UE, la statutul său de membru al Uniunii Europene, nu ar putea rezolva criza financiară din zona euro.
„Da, poate că dacă Grecia ar ieşi pur şi simplu din euro, chiar în dezavantajul grecilor, aceasta ar soluţiona toate problemele tuturor - aş fi de acord cu această propoziţie dacă nu aş fi trecut prin experienţa Portugalia, Irlanda, Italia şi chiar şi Belgia, mai recent. Dar scăpând de Grecia, nu vei scăpa şi de problemă. Atenţie, aceasta nu este o criză a Greciei, ci o criză a zonei euro, problema a trecut de mult graniţele Greciei. Este mult mai complicat decât pare", a mai spus el.
"A ieşi din zona euro ar fi cel mai rău scenariu pentru Grecia. Costul ar fi îngrozitor de mare.''
Janis Emmanouilidis
expert, European Policy Centre
Cost mare pentru eurozonă
„Dacă ai putea să delimitezi Grecia de zona euro, atunci acest scenariu ar putea rezolva criza", a spus analistul Janis Emmanouilidis (foto). Potrivit acestuia, dacă grecii decid ei singuri să iasă din zona euro, costul pe care zona euro va fi nevoită să-l plătească va fi foarte mare. Emmanouilidis este jumătate grec, jumătate german şi este printre cei mai cunoscuţi experţi pe afaceri europene din capitala belgiană.
Se încarcă comentariile...
