Daniel Dăianu: „Putem face Bruxelles-ul să ne asculte“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Astăzi se desfăşoară în capitala UE masa rotundă „Noii membri ai Uniunii Europene, o evaluare a costurilor şi beneficiilor“, organizată de Friends of Europe şi Platforma Europeană de Dezvoltare. Daniel Dăianu, organizator al eveni­men­tului, declară că manifestări de acest gen sunt esenţiale pentru interesele României.

Adevărul: Care este miza acestei reuniuni?

Daniel Dăianu: Această întâlnire are loc la câteva zile după un summit extrem de important al Uniunii Europene. A fost un summit excepţional, în condiţiile în care criza încă se manifestă cu virulenţă şi a scos la iveală această presiune teribilă în sensul nevoii de a reforma sistemul de guvernanţă economică în Uniunea Europeană. Reuniunea noastră este o manifestare organizată de Friends of Europe, unul dintre vehiculele ce promovează dialogul în Europa, la Bruxelles şi nu numai. Friends of Europe colaborează cu „Platforma pentru Dezvoltare Europeană", care este un vehicul ce a fost înfiinţat în România. Un vehicul care are aceeaşi misiune de a promova dialogul european în România, dar şi să prezinte puncte de vedere româneşti la Bruxelles şi în alte capitale europene. Vom examina problema construcţiei bugetare multianuale, deci este vorba despre bugetul Uniunii Europene, aşa cum el se conturează pentru exerciţiul 2014-2020. România este direct interesată alături de celelalte ţări nou-intrate în Uniunea Europeană ca resursele pentru dezvoltare regională, resursele care sunt destinate procesului de convergenţă economică în Uniunea Europeană să nu fie diminuate.

Citiţi şi:

VIDEO Leonard Orban, consilier prezidenţial, fost comisar european: „Fără măsuri excepţionale, pierdem banii europeni“

Să nu fie deturnate de la dezvoltarea regională spre susţinerea zonei euro, de exemplu.

Da. Există voci, există propuneri care ar dori să nu se mai aştepte exerciţiul financiar 2014-2020 şi să se purceadă la aceste măsuri, dacă este posibil chiar din 2011. Sunt numeroase analize în acest sens.

În cuvinte mai simple, se poate spune că statul care nu a cheltuit  aceşti bani, ar putea să-i piardă încă de anul viitor, pentru a fi folosiţi  în scopul susţinerii zonei euro.

Este un risc mare în această direcţie. Nu pentru a susţine moneda euro, pentru a ajuta ţările care se află la mare ananghie. Dar, după opinia mea este că nu s-a trecut acest prag. Şi anume de a opera modificări în sumele care sunt disponibilizate pentru România, pentru Ungaria, pentru Polonia. Nu s-a trecut acest prag, dar în opinia mea este un pericol.

Ce putem să facem?

Pentru aşa ceva trebuie să căutăm să avem o altă viteză de absorbţie a fondurilor europene şi asta înseamnă pentru noi o provocare teribilă. Noi pornim de la un nivel foarte scăzut. Noi trebuie să căutăm să avem un salt, să înregistrăm un salt major în această privinţă. În al doilea rând, este foarte important cum utilizăm aceşti bani. Trebuie să utilizăm cât mai productiv aceşti bani, fiindcă, din punctul de vedere al efectului la nivelul economiei naţionale, selectarea proiectelor contează. Un alt subiect al reuniunii de la Bruxelles va fi dezbătut într-o sesiune separată şi se va referi la problematica pieţei muncii în Uniunea Europeană. Şi nu în ultimul rând aici se va aborda şi chestiunea Schengen.

Cum pot influenţa deciziile autorităţilor de la Bucureşti acest gen de manifestări de la Bruxelles?

La o asemenea manifestare avem 30-40 de personalităţi din lumea politică, din lumea corporatistă, din lumea societăţii civile şi toate îşi exprimă puncte de vedere, dialoghează, prin urmare obligi lumea politică din ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi pe cei care reprezintă instituţiile europene, să asculte. Să asculte voci din societatea civilă, din lumea corporatistă.

Cum vedeţi situaţia economică a Uniunii Europene? E posibilă o revenire a crizei din cauza statelor care au nevoie de ajutor în acest moment, Portugalia, Grecia, Irlanda?

Este bine să se recunoască că sunt câteva ţări - deci nu mă refer numai la Grecia - care sunt ameninţate de starea de insolvenţă şi trebuie să se procedeze la o restructurare a acestor datorii publice, dar în mod ordonat. Eu nu cred că va scăpa Grecia şi este posibil ca nici Irlanda să nu scape. Pentru că înlesnirile care au fost făcute Greciei prin lărgirea perioadei de plată şi prin scăderea dobânzii cu un procent, nu sunt de ajuns. Irlanda este într-o situaţie complicată şi vedem că şi în Portugalia, după căderea guvernului condus de Socrates, situaţia se complică foarte tare.

Personalităţi europene, în dialog

Invitaţi la discuţii sunt comisarul UE pentru politică regională Johannes Hahn, vicepreşedintele Comisiei Parlamentului European pentru bugete Alexander Alvaro, directorul General pentru Buget din Comisia Europeană Jouanjean Hervé, raportorul Parlamentului European cu privire la mecanismul de evaluare Schengen Carlos Coelho. Din partea română participă, printre alţii, Vasile Iuga, managing partner al PricewaterhouseCoopers, Daniel Dăianu, preşedintele European de Dezvoltare Platforma (EDP), fostul ministru de finanţe şi fost membru al Parlamentului European. Este aşteptată şi pretenţa lui Laurent Wauquiez, ministrul francez pentru Afaceri Europene.

"România este direct interesată, alături de ţările nou-intrate în UE,ca resursele pentru dezvoltare regională să nu fie diminuate."Daniel Dăianu,
economist

Comisia Europeană cere reţea de transport unică

Comisia Europeană (CE) a publicat, ieri, o propunere privind iniţierea unei reţele de transport unice pentru întreaga Uniune. Propunerea se referă la un sector feroviar mai atractiv, în care lungimea actualei reţele de căi ferate de mare viteză se va tripla până în 2030; la crearea unei reţele centrale de infrastructuri strategice; la o reţea transeuropeană centrală „multimodală".

Toate ţările UE ar putea fi nevoite să elimine din circulaţia urbană, până în 2050, toate automobilele alimentate cu combustibil convenţional. Ţinta este reducerea emisiilor CO2 până la 60% în 2050. De asemenea, toate companiile aeriene şi maritime ar putea fi obligate să utilizeze în măsură de 40% carburanţi durabili cu emisii scăzute de carbon. În esenţă, CE doreşte să reducă dependenţa Europei de petrolul de import, a explicat comisarul european pentru transporturi Siim  Kallas. Propunerile CE ar dura 49 de ani şi ar costa, într-o primă fază, 1,5 trilioane de euro.

UE ar putea finanţa „auditurile şi planurile de mobilitate urbană, realizate pe bază de voluntariat" şi „va examina posibilitatea de a lega fondurile regionale şi fondul de coeziune de oraşele şi regiunile care au prezentat planuri de mobilitate urbană". Ana Maria Tolbaru, Bruxelles

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite