DECRIPTAJ/ După Summitul istoric: Marea Britanie, cu un picior afară, România, o nouă tranziţie
0
Uniunea Europeană a obţinut joi şi vineri mai puţin decât şi-a imaginat, la modul ideal, adică o modificare a Tratatului, în formula de 27 de membri. Dar, până la urmă, a realizat mai mult decât propunea „Planul B" al Germanei şi Franţei, adică un acord numai la nivelul celor 17 state componente ale zonei euro.
În condiţiile veto-ului britanic pentru modificarea Tratatului, statele membre au imaginat un Acord de Guvernanţă Fiscală, care va fi adoptat după procedura cooperării consolidate. Aceasta permite ca numai anumite state din cadrul Uniunii Europene să-şi asume o serie de reguli comune - cel mai la îndemână exemplu fiind Acordul Schengen.
Europa, 27 minus câţi?
Se conturează astfel modelul „Europei 27 minus", vehiculat cu ceva vreme înainte de Consiliul European, când devenea clar că Marea Britanie se va opune măsurilor vizând întărirea guvernanţei economice şi începerea procesului integrării fiscale. Dar cine se va afla în dreptul semnului „minus", afară de Marea Britanie? Suedia, Cehia şi Ungaria au cerut răgaz pentru consultări interne.
Pe culoarele Consiliului European, în lunga noapte de 8 spre 9 decembrie, mulţi foloseau deja cuvântul „ruptură", atunci când din spatele uşilor uşilor închise începeau să răzbată frânturi de informaţii despre cei care se opun modificării Tratatului. Într-adevăr, participarea la decizii a celor rămaşi în afara noului Acord rămâne problematică.
Cei din interior vor face paşi spre integrare economică şi fiscală - şi vor lua împreună decizii în această direcţie - , timp în care ceilalţi vor putea doar să privească de pe margine şi vor încerca să se descurce pe cont propriu. Le va folosi acestora „suveranitatea" mai mult decât celorlalţi, „solidaritatea"? Ce este mai bine: să faci parte dintr-un grup care constituie cel mai mare bloc comercial al lumii sau să încerci să te descurci singur în lumea globalizată? Casele de pariuri sunt încă deschise.
„Veţi vedea că, până la urmă, vor fi 26 de state semnatare ale Acordului. Nu poţi rămâne neintegrat în această lume globalizată. Costurile ar fi cu mult mai mari", mizează preşedintele Băsescu, la ieşirea de la reuniunea Consiliului European.
Ce a câştigat Marea Britanie?
De altfel, toată lumea spune că al 27-lea, Marea Britanie, are cea mai mare probabilitate de a rămâne în afară până la capăt. Premierul David Cameron a condiţionat acceptul pentru modificarea Tratatului de „renaţionalizarea" unor puteri cedate către Bruxelles. Însă marii lui parteneri, Germania şi Franţa, nici nu au vrut să audă. Cameron a fost lăsat să înţeleagă că ori se urcă în tren cu Merkel şi Sarkozy, ori este lăsat pe jos - Germania şi Franţa nu vor sta să aştepte şi nu au nimic de negociat.
Liderul britanic se întoarce la Londra aşa cum a plecat, fără să fi putut discuta vreun rânduleţ din capitolul „renaţionalizarea puterilor". Pus la el acasă sub o puternică presiune din partea ramurii eurosceptice a Partidului Conservator, Cameron va trebui să dea explicaţii şi nu este imposibil ca, de data aceasta, voci din ce în ce mai puternice şi mai numeroase să-i ceară să meargă pe varianta de „totul sau nimic".
România: toate cărţile pe masă!
Pentru România, Consiliul European deschide calea unei noi tranziţii şi a unui nou proces de negociere, în exterior şi în interior. De data aceasta, nu pentru a adera la Uniunea Europeană, ci pentru a ne integra în blocul economic şi politic reprezentat de eurozonă. România va trebui nu doar să respecte criterii bugetare stricte, ci şi să se alinieze la normele legale şi fiscale ce vor guverna regiunea. Toate acestea vor necesita reforme interne profunde, fiindcă lipsa de competitivitate nu va mai putea fi păcălită multă vreme prin dumping fiscal şi social.
România va mai avea însă nevoie de timp şi de un calendar al schimbărilor, convenit cu partenerii - nu putem renunţa peste noapte la avantajele fiscale care acum ne menţin, cât decât, la suprafaţă. De asemenea, avem nevoie de garanţii că Politica de Coeziune ( fondurile structurale) şi Politica Agricolă Comună vor continua şi în noua construcţie.
În plan intern, noile constrângeri legate de deficitul bugetar şi datoria publică trebuie incluse în Constituţie. Se deschide astfel un proces delicat de revizuire, în condiţiile în care Guvernul nu deţine majoritatea de două treimi necesară trecerii modificărilor prin Parlament. Va fi nevoie de compromisuri, din partea Puterii şi Opoziţiei. În actualul context preelectoral, multe cărţi vor fi puse pe masa negocierilor şi schimbările interne pot fi la fel de spectaculoase ca şi cele de la nivel european.
Se încarcă comentariile...
