Cum va fi România disciplinată forţat de Uniunea Europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Uniunea Europeană îi va verifica României planurile bugetare. Dacă are cheltuieli ascunse şi deficite prea mari, atunci Comisia Europeană poate interveni şi corecta.

Pachetul privind guvernanţa economică sau „Pachetul celor şase legi", considerat esenţial pentru salvarea monedei euro, a economiei UE şi menţinerea construcţiei europene, introduce disciplină bugetară, indicatori şi reguli pentru statele din zona euro şi impune celorlalte să se conformeze şi să respecte aceleaşi ţinte.

Deocamdată, fără amenzi pentru statele care nu sunt în Eurozonă. Fără aceste legi, susţin liderii instituţiilor europene, toate statele membre sunt vulnerabile în faţa crizei. „Pachetul celor şase legi" este „armura" în faţa viitoarelor crize. Cine nu le aplică imediat se joacă cu focul", a spus ieri preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Cum afectează România

Cei care l-au votat miercuri la Strasbourg, în special liberalii şi popularii, susţin că el va consolida moneda euro. „Una dintre principalele inovaţii aduse prin acest pachet de legi este un dialog real între Consiliu şi miniştrii naţionali. Aceştia vor fi nevoiţi de acum să-şi explice, transparent, toate deciziile şi acţiunile. Am insistat să avem mai multă disciplină pentru că doar aşa ne putem ţine nivelul datoriilor suverane sub control şi doar aşa putem ajuta statele membre să investească în creştere economică,„ a spus, pentru „Adevărul Europa!", eurodeputatul francez Sylvie Goulard, liberal, unul dintre raportorii „pachetului celor şase legi economice".

Ce va însemna însă pentru România acest pachet? „Verifică dacă economia ţi-o ia razna. O chestiune esenţială este diferenţa dintre cheltuielile sănătoase şi cele nesănătoase. Acest lucru poate însemna orice. Teoretic, UE nu se bagă în alocările bugetare sau cum îţi faci tu conturile", a declarat Sebastian Bodu, europarlamentar român PPE. Practic însă, dacă ai alocat prea mult pe protecţie socială şi îţi afectează periculos deficitul, poate să intervină. Statisticile vor fi de asemenea extrem de importante, iar statele din zona euro riscă amenzi dacă raportează eronat. „Noi nu am prea făcut din astea. Grecii erau specialişti", a mai spus Bodu.

România nu va mai putea să ascundă pierderile regiilor sau societăţilor comerciale de stat precum CFR şi companiile de minerit. Subvenţiile şi datoriile pentru astfel de companii pot fi astfel depistate mai uşor prin noile reguli ale UE. O altă diferenţă faţă de ce se întâmplă în prezent este că ţările care au surplus de cont curent, cum este cazul Germaniei, trebuie şi ele să raporteze. Din această perspectivă, România, nefiind o ţară exportatoare, are deficit de cont curent.

Socialiştii: Aduce austeritate!

Cei care încercau încă de luni seară să blocheze inclusiv votul pe „Pachetul celor şase legi", social-democraţii din majoritatea statelor UE (mai puţin ţările nordice) au votat împotrivă. „Acest pachet aduce mai multă austeritate, taxe mai mari pentru cetăţeni, pentru că, dacă aşa face Germania, aşa va trebui să facem şi noi. Am votat categoric împotrivă", a declarat europarlamentarul roman Cătălin Ivan, liderul grupului social-democraţilor români. Şi totuşi, România şi-a asumat ţintele impuse de UE. „Poate şi le-au asumat Băsescu şi Boc, noi ca ţară nu. Că nu a fost referendum. Nimeni nu mai vrea măsuri de austeritate. Asta e politica lui Boc", a spus Ivan.

Europarlamentarul român Victor Boştinaru, din grupul socialist, se declară şi el nemulţumit că din pachetul de reforme lipsesc măsurile de stimulare a creării de locuri de muncă . „Noi am votat împotrivă la cinci dintre cele şase puncte. Suntem împotriva faptului că nu se vorbeşte despre consolidarea accesului oamenilor la educaţie, servicii de sănătate, că nu se vorbeşte de crearea de locuri de muncă şi de protejarea grupurilor celor mai expuse la criză, afirmă Boştinaru. „Am respins acordul pentru că noi credem că există o modalitate mai bună de a ieşi din criză.

Reforma votată este un pachet de austeritate bazat pe reduceri şi sancţiuni care nu lasă loc de manevră pentru cheltuieli şi investiţii inteligente şi direcţionate," a spus vice-preşedintele grupului social-democraţilor din PE, Stephen Hughes. Statele membre trebuie să facă schimbările legislative necesare surprinse în acest pachet până la sfârşitul lui 2013. Până atunci însă, raportările către Comisia Europeană sunt periodice prin introducerea aşa-numitului Semestru European.

Votul politic: Spaniolii nu îl vor

Pachetul de guvernanţă economică a trecut cu greu de Parlamentul European. Cu excepţia votului privind prevenirea derapajelor macroeconomice, rezultatul a fost unul strâns. Acesta a fost singurul dintre cele şase elemente ale pachetului la care socialiştii au votat, în mare parte, „pentru". Spre deosebire de parlamentele naţionale, în Parlamentul European nu există o „putere" şi o „opoziţie" în adevăratul sens al cuvântului, deşi grupul PPE deţine o majoritate relativă, iar Comisia are o coloratură mai pronunţat conservatoare. Membrii Comisiei sunt numiţi de guverne, dar au nevoie de avizul preşedintelui Comisiei. Astfel că, după sofisticate negocieri, „coloratura" Comisiei reflectă atât orientările politice ale guvernelor celor 27, cât şi rezultatul votului pentru Parlamentul European - instituţie care dă Comisiei votul de învestitură.

Se încearcă a se mulţumi pe toată lumea, mai mult sau mai puţin. În aceste condiţii, logica negocierii o înlocuieşte pe cea a confruntării putere-opoziţie, prezentă în parlamentele naţionale. Ceea ce face ca, după negocieri ce pot părea nesfârşite, în Parlamentul European să se obţină adesea majorităţi confortabile.

De asemenea, distribuţia politică a voturilor „pentru", şi „contra", poate fi diferită de la un dosar la altul. Situaţia este în avantajul celui de-al treilea grup ca mărime, ALDE ( liberal), care înclină balanţa fie spre conservatorii din PPE, fie spre socialişti.  Şi de data aceasta, ALDE s-a aflat în tabăra „câştigătoare", votând „pentru" alături de PPE, grupul conservator şi de verzi. Socialiştii s-au menţinut pe poziţia exprimată la dezbaterea din iunie asupra guvernanţei economice, votând majoritar „împotrivă". Dintre cele 185 de voturi contra, 122 au venit de la grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

"Doar aşa ne putem ţine nivelul datoriilor suverane sub control şi doar aşa putem ajuta statele membre să investească în creştere economică.''
Sylvie Goulard eurodeputatul francez liberal

Atacul euroscepticilor: Vreţi să desfiinţaţi statele membre!

Europarlamentarul britanic Nigel Farage, din partea Partidului euroscepticilor Libertate şi Democraţie, a acuzat liderii instituţiilor UE că vor să desfiinţeze democraţia în statele membre după discursul preşedintelui Barroso şi înaintea votului pe pachetul legilor pentru guvernanţă economică. "Domnule Barroso, cred că lumea se întreabă: cum poate această persoană, care nu a fost aleasă, să decidă. Cum să creadă că metoda comunitară va fi câştigătoare? Avem preşedinţi peste tot, dar, dacă ne uităm la responsabilitatea democratică, nimeni nu răspunde în faţa nimănui. Când avem referendumuri în Franţa, în Olanda, în Irlanda, oamenii nu sunt de acord cu dvs. Încercaţi să aboliţi statele", a spus Farage.

Ce conţine pachetul de legi

1 Coordonarea politicilor economice. Statele membre vor fi nevoite ca, atunci când îşi fac bugetul şi politica fiscală naţională, să respecte regulile UE şi să le pună în acord cu cele din restul statelor membre. Astfel, cheltuielile, creşterea economică şi obiectivele bugetare vor fi aliniate la nivel de UE.  Rata de creştere a cheltuielilor publice va fi şi ea limitată. 

2 Supravegherea bugetară în zona euro. Statelor din zona euro li se aplică măsuri specifice de corectare, pentru buna funcţionare a uniunii monetare. Ţările care nu respectă regulile vor primi o avertizare şi cerinţa de a-şi corecta greşelile bugetare. În cazul în care statul membru nu răspunde cerinţelor CE, decizia de sancţionare revine Consiliului, care poate vota, prin majoritate calificată, să impună legile mecanismului de executare -acestea vor fi nevoite să depună un depozit cu o dobândă de 0,2% din PIB.

3 Corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro - controlul statisticii şi amendă pentru raportări greşite. Statele din zona euro vor implementa, anual, o procedură specifică pentru detectarea, prevenirea şi corectarea a dezechilibrelor macroeconomice. Datele statistice fiabile trebuie asigurate prin independenţa profesională a autorităţilor naţionale de statistică. Statele care nu respectă aceste noi reguli vor plăti un depozit purtător de dobândă  care se poate transforma într-o amendă anuală. 

4 Prevenirea dezechilibrelor macroeconomice - alertă de probleme economice şi misiuni de supraveghere.  Sistemul de alertă rapidă pentru detectarea dezechilibrelor porneşte de la datele dintr-un aşa numit „tablou de bord orientativ şi transparent". Dacă alerta indică evoluţii economice semnificative şi neaşteptate, Comisia va supune statul membru în cauză unui bilanţ aprofundat. Dacă situaţia este şi mai gravă, ar putea include misiuni de supraveghere mai strictă ale Comisiei.

5 Aplicarea procedurii de deficit excesiv - pune limita de 0,5% din PIB, impune sancţiuni pentru cei care o depăşesc.  Această prevedere porneşte de la nevoia ca fiecare stat membru să respecte aceleaşi principii: în stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice şi sustenabilitatea balanţei de plăţi. Astfel, această prevedere limitează valoarea deficitului la 0,5% din PIB. 

6 Cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre - stabileşte regulile generale şi aplicarea unitară a primelor cinci.  Înainte de elaborarea previziunilor macroeconomice şi bugetare, fiecare stat membru ajunge la un acord cu Comisia în ceea ce priveşte metodologia de previziune şi tipul şi gama de ipoteze ce trebuie luate în considerare. Statele membre menţionează ce instituţie este responsabilă de producerea previziunilor şi publică previziunile macroeconomice .

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite