VIDEO Cum va fi Europa condusă de un stat minuscul

Ambasadorul Nicholas Emiliou vorbeşte despre venirea ţării sale la cârma Uniunii Europene. Cipru, o ţară cu 800.000 de locuitori, va prelua în a doua parte a anului 2012 preşedinţia rotativă a Consiliului European.

Cameramani: Cătălin Dinu, Marin Dumitru

Ion M. Ioniţă: Domnule ministru, preluarea de către Cipru a preşedinţiei Uniunii Europene va fi o provocare pentru Cipru, dar şi pentru UE. Cipru nu numai că este unul dintre cele mai mici state din Europa, dar este şi o ţară divizată. Care este viziunea Ciprului asupra viitorul Europei?

Nicholas Emiliou: E adevărat, Cipru este una dintre cele mai mici ţări europene. Sunt de acord că este o mare provocare pentru Cipru. În primul rând, este vorba despre dimensiunea ţării noastre şi acest lucru ne va solicita la maximum pentru a ne îndeplini obiectivele legate de această preşedinţie. În plus, este pentru prima dată de la aderarea la UE, acum opt ani, în 2004, când preluăm Preşedinţia UE. Pregătirile sunt în curs, facem progrese şi sunt încrezător că ne vom face datoria. A devenit o tradiţie în UE ca ţările mici să aibă preşedinţii de succes, cazul Luxemburgului este un exemplu. Noi vom prelua preşedinţia într-o perioadă extrem de interesantă. Calendarul arată că în mandatul nostru se vor lua deciziile în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale bugetului Uniunii Europene pentru următorul exerciţiu de şapte ani, 2013-2020. Va fi un lucru foarte dificil. Bineînţeles, toate ţările membre se află încă în procesul de acomodare cu prevederile Tratatului de la Lisabona intrat în vigoare, ceea ce reprezintă o altă provocare. Pentru ţările mari mediteraneene, prioritatea de politică externă va fi ceea ce se  numeşte „dimensiunea sudică a Uniunii Europene". Mai vorbim şi despre extinderea UE, în special pentru state din zona Balcanilor de Vest.

Unul dintre oficialii guvernamentali ciprioţi spunea că dorinţa Ciprului este ca peste un an, când va prelua Preşedinţia UE, să fie o ţară reunificată. Este posibil?

Sigur, ar fi ideal, dar noi suntem pregătiţi pentru toate eventualităţile. Problema cipriotă este în atenţia comunităţii internaţionale de 55 de ani. Au fost multe eforturi de-a lungul timpului pentru a găsi o soluţie. Acum este în curs un proces de negociere între cele două comunităţi care a început în septembrie 2008. Din nefericire, chiar dacă un anumit progres a fost înregistrat, mai sunt multe lucruri care rămân de făcut. Este dificil pentru că se pare că partea turcă nu arată voinţa necesară pentru a ajunge la un compromis reciproc acceptabil. Aşa că este dificil de spus dacă vom avea o soluţie într-un an sau nu.

Poate România să fie utilă în acest proces de negociere?

România are bune relaţii bune cu Cipru şi cu Turcia care este un actor major în această chestiune. Folosind această relaţie, România poate contribui să convingă Turcia să ia poziţii care să faciliteze ajungerea la soluţia problemei.

România sprijină Turcia în procesul de aderare la UE, care este poziţia Ciprului?

Cred că Cipru şi România au poziţii similare în sprijinirea Turciei în procesul de aderare. Dar nu necondiţionat. Ambele ţări sprijină intrarea Turciei în UE, dacă Turcia îndeplineşte criteriile necesare, politice, economice şi de altă natură, aşa-numitele criterii de la Copenhaga pe care şi Cipru şi România au trebuit să le îndeplinească înainte să adere la Uniunea Europeană.

Cum se vede din Cipru imaginea României, o ţară dintre ultimele care au aderat la Uniunea Europeană?

În mod tradiţional, relaţiile noastre au fost foarte bune. Românii şi ciprioţii au multe caracteristici comune, culturale şi religioase. În plus există o comunitate vibrantă de zeci de mii de români în Cipru.

 Cum sunt percepuţi românii în Cipru?

Ciprul devine ceea ce se numeşte o societate multiculturală. Avem cea mai mare rată de străini pe cap de locuitor, iar comunitatea românească cred că este cea mai numeroasă.  Datorită caracteristicilor comune şi datorită faptului că românii lucrează din greu, percepţia este foarte bună. Sectoare importante ale economiei cipriote ar avea dificultăţi fără forţa de muncă din România.

Cipru se află într-o zonă care trece prin turbulenţe.  Care este percepţia dumneavoastră despre ceea ce se întâmplă în lumea arabă?

Urmărim foarte atent ce se întâmplă. Ceea ce putem spera este o evoluţie bună, consolidarea regimurilor democratice în zonă pentru a satisface aşteptările populaţiei care a arătat că doreşte guvernări mai reprezentative. Unele ţări au pornit relativ mai uşor în această direcţie, cum ar fi Egiptul, altele se confruntă cu provocări. Siria este una dintre ele, Libia, bineînţeles. Trebuie să aşteptăm, să vedem ce se întâmplă.

"În mandatul nostru se vor lua deciziile în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale bugetului UE."