Cum să munceşti în Spania în noile condiţii

Decizia Madridului de a reintroduce permisele de muncă doar pentru români ar putea genera un precedent pentru mai multe ţări din Vest care au probleme serioase cu datoriile, cu economia şi cu şomajul. Adevarul.es a aflat, din surse din cadrul Ministerului Muncii şi Imigraţiei din Spania, cum va încerca măsura „să-i protejeze“ pe românii aflaţi deja în Spania.

Decizia Spaniei de a introduce permisele de muncă pentru români îi va afecta pe mulţi dintre conaţionalii noştri care se află acolo şi familiile lor din ţară, care bazau pe veniturile trimise din străinătate. Cei care muncesc sau au muncit cândva, legal, în Spania nu vor avea nevoie de permis de muncă la angajare. Acest lucru nu este întotdeauna uşor de demonstrat. Adevarul.es a aflat, din surse din cadrul Ministerului Muncii şi Imigraţiei din Spania, cum va încerca măsura „să-i protejeze" pe românii aflaţi deja în această ţară.

Felul în care va fi abordată măsura faţă de românii aflaţi deja în Spania este încă necunoscut. Actul de înregistrare la Primăria de pe raza localităţii unde românul îşi are reşedinţa nu poate demonstra faptul că cetăţeanul român s-a aflat în tot acest timp în Spania (din momentul înregistrării până în prezent) şi şi-a căutat un loc de muncă. Singura dovadă pe care o poate face un român pentru a fi scutit de permisul de muncă este că a mai lucrat legal pe teritoriul Spaniei, fiind, la un moment dat, plătitor de impozite în sistemul de asigurări sociale spaniol.

Calvarul permisului de muncă

Necesitatea permisului de muncă îi dezavantajează pe români în majoritatea ţărilor europene care menţin restricţii pentru ei. În faţa europenilor din celelalte 25 de state membre UE, românii şi bulgarii pot pierde oricând jobul pentru care aplică. Angajatorul care îl vrea pe român trebuie să aplice pentru obţinerea permisului de muncă pentru el. Tot angajatorul trebuie să dovedească faptul că nu a găsit niciun alt cetăţean UE pentru acel post şi care să nu aibă nevoie de permis de muncă. Concurenţa e cu atât mai mare cu cât, din acest an, cetăţenii celor zece ţări care au aderat la UE în 2004 pot lucra liber, oriunde în UE, deoarece perioada de tranziţie impusă lor s-a încheiat. În Germania, în afara meseriilor pentru care există derogare, permisul nu se obţine mai repede de trei luni.

În Belgia, există situaţii în care românii nu au reuşit să obţină documentele nici după şase luni, angajatorii lor fiind nevoiţi să îi încadreze pe alte posturi, inferioare, pentru care formalităţile sunt mai uşoare deşi acest lucru e în dezavantajul angajatului. Mulţi tineri români care şi-au legalizat diplomele şi pentru care angajatorul european a avut răbdare să aplice pentru a obţine permisul de muncă nu au reuşit nici după şase luni să aibă toate documentele în regulă. Astfel, ca să nu-şi piardă jobul, românii s-au declarat persoane fizice autorizate în ţară şi sunt plătiţi fie pe contracte de consultanţă sau de secretariat, fie cu diurne şi deconturi. Beneficiază astfel de asigurări doar în România. Pentru a se putea înregistra ca plătitori de taxe în Belgia au nevoie de acte suplimentare.

UE cere dovada

Comisia Europeană a comunicat ieri că Spania poate reintroduce permisele de muncă pentru români, dar numai ca situaţie „excepţională" şi a precizat că Madridul va trebui să demonstreze „cu cifre" impactul negativ al prezenţei românilor pe piaţa muncii. Bruxelles-ul susţine însă că numărul muncitorilor români sosiţi în Spania „a scăzut mult" în ultimii ani. „Dacă vă uitaţi la datele Biroului european de statistică Eurostat şi la mişcările de muncitori dintr-o ţară în cealaltă, numărul celor care au venit din România şi Bulgaria a scăzut considerabil în ultimii ani", a declarat un purtător de cuvânt al CE.

Conform Eurostat, numărul imigranţilor români în Spania a scăzut de patru ori de la aderarea României la UE. Astfel, în timp ce în anul 2007 numărul ajungea la aproape 200.000, în 2009, a scăzut la circa 50.000. Reprezentanţi ai CE au confirmat pentru „Adevărul Europa" că au primit vineri după-amiază scrisoarea autorităţilor spaniole în care privind intenţiile de a suspenda liberul acces la muncă al românilor. Documentul e în stadiul de analiză urmând ca CE să se pronunţe în următoarele două săptămâni.

9,3% este rata medie a şomajului în UE.

21% este rata şomajului în Spania.

„Nu mai există oferte de muncă în Spania"

Andreea Ofiţeru

Reprezentanţii EURES, portalul european pentru mobilitatea forţei de muncă, spun că, în prezent, nu există niciun fel de oferte de muncă pentru români din partea angajatorilor spanioli. „Anul acesta au fost 286 de contracte, la începutul primăverii, în special pentru agricultură. Aşa au plecat la muncă în Spania peste 2.000 de oameni, dar acest lucru s-a întâmplat şi pentru că erau oferte pentru joburile sezoniere. Acum nu mai avem niciun fel de contracte cu Spania", a spus Camelia Mihalcea, expert EURES. De la începutul anului, EURES a avut peste 500 de contracte provenite de la angajatori din Spania, Danemarca, Germania, Italia şi Austria, în domenii precum agricultura, construcţiile sau serviciile informatice.

Acorduri bilaterale

Până la 1 ianuarie 2009, muncitorii români au plecat la muncă în Spania în baza acordului bilateral încheiat de România şi Spania la 23 ianuarie 2002. În baza acestui document, firmele spaniole aveau dreptul să recruteze trei tipuri de angajaţi: lucrători permanenţi, pentru o perioadă iniţială de cel puţin un an, muncitori sezonieri pentru o perioadă de cel mult nouă luni pe an şi stagiari cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, recrutaţi din rândul celor care voiau să-şi perfecţioneze pregătirea profesională şi lingvistică pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire cu cel mult şase luni.

În total, România are în prezent acorduri bilaterale semnate cu 13 ţări în domeniul schimbului de forţă de muncă, dar, dintre toate acestea, mai funcţionează şase. Astfel, în baza acestor acorduri bilaterale, Germania poate recruta lucrători români sezonieri sau studenţi români şi poate face atribuire de contingent pentru societăţile comerciale româneşti din domeniul construcţiilor, iar Franţa şi Elveţia pot face schimb de stagiari. 

Unde avem restricţii în UE

Ţările care aplică restricţii pentru bulgari şi români sunt: Austria, Germania, Italia, Belgia, Iranda, Franţa, Luxemburg, Olanda, Malta şi Marea Britanie. Belgia a introdus o procedură rapidă pentru eliberarea permiselor de muncă în cel mult 5 zile pentru profesiile în care lipseşte mâna de lucru. Statele UE care nu au restricţionat accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii sunt: Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania şi Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia şi Danemarca. La acestea se adaugă Spania, unde restricţiile vor intra în igoare în scurt timp.

Cetăţenii români pot lucra în aceste state fără a avea nevoie de permis de muncă, în condiţii egale cu cetăţenii statelor-gazdă sau cu cetăţenii celorlalte state ale UE. Aceste restricţii trebuie ridicate cel târziu până la data de 31 decembrie 2011, cu excepţia cazului în care un stat membru informează Comisia Europeană cu privire la prelungirea acestei perioade, din cauza existenţei unor perturbări grave pe piaţa naţională a muncii. În acest caz, restricţiile se pot aplica până la 31 decembrie 2013.