Cum reuşesc germanii să scoată bani din Dunăre

UE nu mai alocă bani dezvoltării regiunilor dunărene, iar proiectele stagnează. Singura soluţie, conform Comisiei Europene, Parlamentului European şi experţilor regionali, e coordonarea eforturilor. Cu alte cuvinte, ce se întâmplă, spre exemplu, în Ulm (Germania) ar trebui să se întâmple şi la Bucureşti.

Ulm, un oraş de 120.000 de locuitori din sudul Germaniei, situat pe malul Dunării, e foarte activ în activităţile legate de Strategia Dunării, un proiect menit să dezvolte industrial, energetic, economic şi din punct de vedere al mediului înconjurător ţările care se află pe cursul Dunării. Aici îşi are sediul platforma de dialog pentru persoanele vârstnice interesate de proiectul dunărean, DANET, aici se organizează conferinţe, workshopuri şi festivaluri. În centrul oraşului Ulm există un muzeu, Danube-Swabian, dedicat istoriei popoarelor dunărene.

În fiecare an, Ulm e gazda Festivalului Internaţional al Dunării. În piaţa centrală se strâng oameni de pe întreg cursul dunărean pentru a-şi prezenta ţara în faţa a peste 250.000 de vizitatori. Scopul este de a arăta diversitatea culturală a ţărilor de pe malul fluviului şi de a aduce împreună aceste identităţi. Eforturile cetăţenilor din Ulm ar trebui să servească drept exemplu pentru restul oraşelor vizate de Strategia Dunării, cred europarlamentarii.

„Valorificarea caracteristicilor specifice ale regiunilor ar putea duce la o utilizare mult mai eficace a fondurilor structurale şi la crearea de valoare adăugată la nivel regional", a spus europarlamentarul român Adriana Ţicău. Scopul Strategiei Dunării e însă mai larg. "Toate oraşele de pe malul Dunării trebuie să lucreze împreună, eforturile sunt valoroase numai împreună ", a spus Peter Langer, coordonatorul Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene (CODCR).

Nu mai sunt bani

Pentru perioada 2007-2013, UE a alocat regiunilor dunărene fonduri structurale în valoare de 100 de miliarde de euro, dintr-un total de 350 de miliarde, dedicate implementării politicii europene de coeziune."În cadrul Strategiei Dunării, nu mai există niciun ban în plus prevăzut pentru ţările vizate. Scopul Strategiei Dunării este o mai bună coordonare a fondurilor şi a proiectelor, pentru ca, de exemplu, proiectele iniţiate în România, să aibă, de asemenea, un impact pozitiv în Germania", a declarat, pentru "Adevărul Europa", Marie-Pierre Jou­glain, ofiţer de presă al comisarului Johannes Hahn, responsabil pentru politica regională.

Rata absorbţiei fondurilor structurale dedicate Strategiei Dunării este, pentru  întreaga regiune, de aproximativ 7%. "Trebuie să folosim fondurile deja existente, neaccesate. Avem o grămadă de bani necheltuiţi", a spus europarlamentarul Michael Theurer, membru al Comisiei pentru Dezvoltare regională şi vicepreşedinte al Forumului Dunărea din Parlamentul European.

Proces de accesare complicat

Alternativele ţărilor din regiunea dunăreană, inclusiv România, sunt mai degrabă interne. Fiecare regiune vizată trebuie să propună Comisiei Europene proiecte, care, odată acceptate, pot absoarbe banii rămaşi neatinşi până acum.Piedica în accesarea acestor sume o reprezintă procesul de aplicare pentru fonduri, care este "foarte complicat", precum şi "lipsa eforturilor concertate", conform experţilor.

Problema ratei mici de absorbţie mai e strâns legată şi de interesul pe care regiunile îl arată faţă de Strategie, consideră Eric Bartha, secretar general al CoDCR. Spre exemplu, România a organizat, în prima parte a lunii mai 2011, un forum dedicat Strategiei Dunării, la care prezenţa românilor a fost redusă.Potrivit lui Bartha, niciun parlamentar de la Alba Iulia nu a fost la forumul organizat luna aceasta, "Alba Iulia Business Forum - Oraşe şi Regiuni Inteligente şi Durabile ".

Iniţiativa tinerilor dunăreni

Reţeaua tinerilor pentru cooperare în Regiunea Dunării e un exemplu de succes în acest sens. A fost creată în 2010 ca organizaţie nonguvernamentală, nonprofit, formată din tineri de pe malul Dunării şi menită să servească drept platformă de dialog.  Coordonatorul reţelei, Johann-Jakob Wulf, a prezentat miercuri, în PE, realizările şi ţintele organizaţiei. "Nu avem nevoie de naţionalism, avem nevoie de angajament comun. Anul trecut aveam şase oameni, acum avem zeci de reprezentanţi, în aproape toate ţările dunărene", a spus Wulf. Următorul pas, atât pentru actorii regionali, cât şi pentru europarlamentari, este recunoaşterea în cadrul Consiliului European - posibil chiar şi cel din vara 2011 - a nevoii unei reţele interconectate de proiecte din întreaga regiune a Dunării.

"Trebuie să folosim fondurile deja existente, neaccesate. Avem o grămadă de bani necheltuiţi.''
Michael Theurer europarlamentar german

7% este rata absorbţiei fondurilor structurale dedicate Strategiei Dunării. Cifra e valabilă pentru întreaga regiune .