VIDEO Cum ne dă Ungaria lecţii de lobby la Bruxelles

Reprezentanţa Ţinutului Secuiesc e un exemplu de lobby al Ungariei pentru dezvoltare regională. România nu are la Bruxelles o instituţie echivalentă cu Reprezentanţa Regiunilor Ungare, ci numai birouri găzduite de reprezentanţele altor ţări.

Ce face, de fapt, Reprezentanţa Regiunilor Ungare şi la ce foloseşte? Potrivit statutului ei, promovează imaginea regiunilor ungare în capitala Europei şi furnizează autorităţilor locale şi sectorului privat informaţii despre politica regională şi de coeziune, despre accesarea fondurilor, despre proiectele de lege discutate la Bruxelles sau orice alte informaţii despre politica regională. În plus, caută parteneri pentru proiectele regionale.

Instituţia e susţinută financiar de Banca de Dezvoltare a Ungariei, care investeşte fonduri publice în proiecte locale. Obiectivul e dezvoltarea locală şi atingerea convergenţei cu statele mai dezvoltate ale UE. Reprezentanţa Regiunilor Ungare e un parteneriat între stat - ca finanţator al proiectelor de dezvoltare şi autorităţile locale şi sectorul privat - ca beneficiari.

Noi unde suntem?

România nu are la Bruxelles o instituţie echivalentă. Două regiuni de dezvoltare, Centru şi Nord-Est, au birouri deschise permanent la Bruxelles, în timp ce regiunea Vest trimite, prin rotaţie, câte un reprezentant. Birourile Agenţiei de Dezvoltare Centru au fost găzduite în cadrul reprezentanţei landului german Brandenburg. Autorităţile acestui land au ajutat Regiunea Centru (din care fac parte şi judeţele secuieşti) atât la înfiinţarea Biroului cât şi la acţiunile ulterioare. Reprezentanţa Regiunii Nord-Est e chiriaşă în Casa Asturiei, reprezentanţă a regiunii autonome din Spania.

La inaugurarea  Biroului Ţinutului Secuiesc din cadrul Casei Regiunilor Ungare au participat vicepremierul ungar Zsolt Semjén şi ambasadorul ungar în Belgia Zoltán Hernyes. Niciun oficial român nu a participat la evenimentul de miercuri şi nici la recepţia oferită de europarlamentarii László Tokés, Iuliu Winkler şi Csaba Sógor marţi, la Parlamentul European.

Zsolt Semjén  vicepremier al ungariei: „Aceasta este gândirea de secol XXI!"

Ovidiu Nahoi: Domnule viceprim-ministru, ce semnificaţie are deschiderea Reprezentanţei Ţinutului Secuiesc pentru Ungaria şi pentru guvernul pe care îl reprezentaţi?

Zsolt Semjén:Întrucât în acea regiune locuiesc foarte mulţi cetăţeni de naţionalitate maghiară, este normal ca guvernul nostru să vrea ca ei să trăiască mai bine şi ca regiunea să se dezvolte. Deci, salutăm deschiderea acestei reprezentanţe.

O.N.: Cum va ajuta guvernul ungar această reprezentanţă şi pentru atingerea căror obiective?

Z.S.: În primul rând va fi un suport moral. Singurul suport de ordin material vine nu din partea statului ungar, ci din partea Băncii de Dezvoltare a Ungariei, în proprietatea căreia se află aceste birouri. Acesta este singurul suport, în sensul că birourile sunt puse gratuit la dispoziţie.

O.N.: Tocmai aceasta este problema. În România s-au formulat numeroase critici legate de faptul că sediul reprezentanţei se află în Casa Regiunilor Ungare. Sunt convins că sunteţi la curent. Care este răspunsul dumneavoastră?

Z.S.: Dar nu este niciun fel de problemă cu acest lucru! Sunt multe asemenea exemple în Bruxelles. Nu este vorba despre o chestiune naţională, ci pur şi simplu despre o simplă posibilitate oferită unei reprezentanţe. Acesta este lucrul care ne leagă. Este o modalitate de lucru de secol XXI, în care parteneriatele funcţionează, oamenii se sprijină reciproc la Bruxelles. Cine nu gândeşte aşa, gândeşte ca în secolul al XIX-lea.

O.N.: Totuşi, nu vă temeţi că acest subiect ar putea duce la deteriorarea relaţiilor dintre România şi Ungaria?

Z.S.: Discursurile venite dinspre opoziţia din România nu ţin nici de relaţiile dintre cele două ţări, nici de inaugurarea acestei reprezentanţe. Este lupta politică internă care ţinteşte coaliţia guvernamentală. În calitatea mea de viceprim-ministru nu pot să-mi permit să comentez aspectele politice interne din România. Dar voi face un comentariu în calitate de preşedinte al Partidului Creştin-Democrat din Ungaria. În Partidul Popular European sunt împreună FIDESZ, Partidul Creştin-Democrat din Ungaria, iar din România PDL, UDMR şi domnul László Tokés. Nu numai din Ungaria, ci din întreaga Europă se vede faptul că PDL, UDMR şi ceilalţi membri ai coaliţiei au făcut eforturi imense pentru a stăpâni criza economică. Şi din afară se vede că populaţia României a dus greul reformelor. Dar ce a fost mai greu a trecut, iar când oamenii vor vedea că viaţa lor va începe să se îmbunătăţească, vor înţelege că sacrificiile nu au fost zadarnice. Sigur, forţele social-liberale din România încearcă să schimbe  guvernul înainte ca efectele pozitive ale reformelor să se facă simţite. Şi pentru asta au interesul să dezbine coaliţia. Deci, întreaga isterie din jurul acestui subiect nu a avut legătură cu susţinerea statului ungar pentru deschiderea acestui birou. Este doar lupta internă din România. 

"Întreaga isterie din jurul acestui subiect nu a avut legătură cu susţinerea statului ungar pentru deschiderea acestui birou. Este doar lupta internă din România. ''