Cu ce plan a venit România la Bruxelles

Extinderea perioadei de cheltuire a fondurilor structurale, acceptul Bruxelles-ului de a transfera bani de pe un program operaţional pe altul şi schimbarea unor reguli pentru finanţările prin Banca Europeană de Investiţii au fost principalele cerinţe ale preşedintelui Traian Băsescu la reuniunea informală de la Bruxelles a liderilor UE.

Şeful statului a recunoscut problemele României în atragerea fondurilor UE - atât din perspectiva capacităţii de absorbţie, cât şi din cea a neregulilor care ameninţă decontările imediate ale Comisiei Europene pe cele mai importante programe pe care se folosesc finanţări nerambursabile. Văzute ca un instrument de creştere economică prin investiţii, fondurile structurale trebuie realocate, utilizate mai eficient şi consumate mai rapid, au propus reprezentanţii instituţiilor europene.

Extensie pentru cheltuirea banilor

„Pentru a diminua riscul ca România să nu cheltuiască toată suma alocată pe fondurile structurale, am propus Comisiei şi Consiliului să analizăm posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din actuala perioadă de programare cu trei ani nu până în 2015 ci până în 2016", a spus Băsescu la reuniune. El a apreciat că în acest fel ­s-ar diminua considerabil riscul ca România să nu utilizeze toţi banii care îi sunt destinaţi pentru 2007 - 2013. Rata de absorbţie netă a României în mai este de 8,23%, în creştere faţă de începutul anului.

Potrivit mai multor experţi europeni însă, dacă ritmul de utilizare corectă a banilor nu creşte rapid, există riscul ca România să piardă 30% din sumele care îi sunt destinate prin actualul buget al UE.  O altă soluţie pe care România a avansat-o la reuniunea de la Bruxelles a fost transferul banilor de pe un program pe altul.

Şeful statului a recunoscut că există problema POSDRU - pe care este de aşteptat ca executivul UE să decidă suspendarea plăţilor în scurt timp. „Avem de exemplu problema POSDRU. Nu vreau să credeţi că spun să se ia bani de la POSDRU. Dar s-ar putea să avem probleme în derularea acestui program şi atunci, decât să rămânem cu banii necheltuiţi, dacă vor fi cumva probleme, mai bine îi mutăm pe Programul Operaţional Regional în timp util astfel încât să-i putem cheltui", a spus Băsescu.

"Dacă fondurile pentru statele intrate în UE în ultimii ani nu se măresc, nu se vor reduce decalajele dintre ţările bogate şi cele noi. ''
Traian Băsescu prşedintele României

Afacerile merg prost în Franţa şi în Germania

Activitatea industrială din Germania, cât e ea de "motor al economiei europene", nu a fost niciodată în ultimii trei ani atât de scăzută. Şefii de companii franceze se pregătesc şi ei de profituri tot mai mici în următoarele luni, scrie "Le Figaro". Activitatea industrială a scăzut din nou în Hexagon, potrivit statisticilor pentru luna mai şi nu se aşteaptă o ameliorare pe termen scurt. Indicele PMI al activităţii manufacturiere publicat de Markit joi dimineaţa a scăzut până la 44,4, după ce în aprilie fusese de 46,9. Economiştii nu se aşteptau la o asemenea scădere, sperând că acesta se va stabiliza la 47. 

În domeniul serviciilor, activitatea s-a menţinut în raport cu nivelul din aprilie (45,2). Experţii  Markit susţin că cifrele indică o contracţie a produsului intern brut în al doilea trimestru, după stagnare în primul trimestru.

Indicatorul climatului de afaceri a scăzut cu două puncte, până la 93, semn că numărul comenzilor din străinate a scăzut, mai scrie "Le Figaro". Afacerile nu sunt mai dinamice nici în restul zonei euro. Indicele PMI compozit a scăzut pentru ansamblul eurozonei la 45,9 în mai, cel mai mic nivel din iunie 2009. A avut de suferit în special sectorul serviciilor. Nici măcar Germania nu a scăpat. Dacă activitatea din servicii a rămas stabilă, indicele manufacturier se află la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.

Pieţele au primit cu scepticism rezultatele summitului. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro, bursele au scăzut în întreaga lume au scăzut cu procente între 0,1 şi 0,4.