Comisia Europeană ceartă un pic Franţa şi Italia

Parisul şi Roma au încălcat „spiritul spaţiului Schengen“, dar nu pot fi sancţionate pentru asta, spune comisarul european pentru Afaceri interne, Cecilia Malmström. Comisia Europeană formulează un răspuns, la trei luni de la decizia Franţei şi Italiei de a relua controalele la frontiera comună.

Cecilia Malmström, comisarul european pentru Afaceri interne, a anunţat rezultatul analizei măsurilor impuse în aprilie de Italia şi Franţa la graniţele interne ale UE sub presiunea imigranţilor din nordul Africii. Deşi cele două ţări au acţionat în conformitate cu legea comunitară, Comisia neputând să le sancţioneze printr-o procedură de infringement, comisarul Malmström a atras atenţia acestora că atitudinea lor este „împotriva spiritului Schengen".

Declaraţia lui Malmström urmează unei analize detaliate a controalelor impuse de Franţa şi a măsurilor de liberalizare a circulaţiei pentru tunisienii sosiţi ilegal în Lampedusa, în urma revoluţiei din ţara lor. „Dacă privim situaţia dintr-un punct de vedere formal, oficial, putem spune că paşii luaţi de autorităţile franceze şi italiene se încadrează în regulile UE", a spus Malmström.

„Cu toate acestea, regret că trebuie să spun acest lucru, dar acţiunile lor nu au respectat spiritul regulilor Schengen," a mai spus comisarul. Regulile Schengen nu prevăd, momentan, în ce condiţii se pot reintroduce controale la graniţă, dar Malmström a sugerat că, în astfel de situaţii, statele membre trebuie să respecte principiile UE. Noile reguli din cadrul pachetului „Europa fără Frontiere", propuse de Comisia Europeană şi adoptate de Parlamentul European, prevăd condiţii clare în care se poate ajunge la suspendarea clauzelor Schengen. Controalele la frontiere pot fi reintroduse numai în situaţii speciale, bine motivate, şi pentru perioade de timp limitate. Pachetul de reformă a Spaţiului Schengen, care cuprinde şi măsuri de control asupra siguranţei frontierelor,  ar putea intra în vigoare abia de anul viitor, după ce vor fi aprobate, în unanimitate, de către Consiliul European.

Italia le-a oferit imigranţilor sosiţi din Tunisia în urma revoluţiilor primăverii arabe drept de circulaţie liberă în toate statele membre Schengen, măsură la care Franţa a răspuns prin reintroducerea unor controale la graniţa cu Italia pentru a preveni răspândirea imigranţilor tunisieni pe teritoriul francez.

Şi Danemarca a reintrodus controalele

În luna mai, Parlamentul European a cerut Danemarcei să nu aprobe reintroducerea controalelor permanente la frontieră şi a recomandat Comisiei să nu accepte măsura. Ministrul danez al Finanţelor, Claus Hjort Frederiksen, a anunţat, pe 11 mai, că Danemarca va reintroduce controalele la frontierele intraeuropene cu Germania şi Suedia pentru câteva săptămâni.

Ideea reinstaurării controalelor permanente este în contradicţie cu principiile Schengen, conform cărora cetăţenii din acest spaţiu comun pot circula liber, fără a arăta paşapoartele. PE a respins cu vehemenţă decizia Parlamentului danez, luată în contextul celor peste 25.000 de imigranţi ilegali sosiţi în Europa din Africa de Nord, după revoluţiile „primăverii arabe".

Egoismul naţional strică Europa

„Să restabilim controlul permanent la frontierele din Danemarca ar fi inacceptabil. Valori comune, cum ar fi piaţa unică şi libertatea de mişcare nu se mai pot promova în astfel se situaţii. Este imposibil să construim  o Europă dacă există acest egoism naţional",  spunea Joseph Daul, preşedinte al Grupului PPE, în dezbatarea din 12 mai a Parlamentului European.  Daul a criticat lipsa de responsabilitate a Danemarcei, care, spune acesta, „nu ştie să muncească împreună cu celelalte state membre" pentru acelaşi scop.

„Este inacceptabil ca statele să aleagă ce lucruri le plac şi să lase deoparte ce lucruri nu le plac din integrarea europeană. Cetăţenii danezi ar simţi foarte repede dezavantajele unei astfel de mutări", a mai spus acesta.

Franţa şi Italia au fost primele state membre care au cerut, pe 26 aprilie (2011), intervenţia CE pentru schimbarea normelor Schengen, după ce s-au confruntat cu zeci de mii de imigranţi din nordul Africii, sosţiti pe insula de la frontiera de sud a Italiei, Lampedusa.