Comisia Europeană: românii şi bulgarii nu sunt un pericol pentru piaţa muncii din Vestul UE

Comisia Europeană estimează că în România va creşte consumul privat anul viitor

Un nou raport publicat astăzi de Comisia Europeană scoate în evidență rolul general pozitiv pe care îl joacă lucrătorii mobili din Bulgaria și România (UE-2) în economiile țărilor de destinație.

Estimările arată, de asemenea, un impact pozitiv al liberei circulații a lucrătorilor români și bulgari asupra PIB-ului UE pe termen lung, cu o creștere de aproximativ 0,3 % pentru țările UE-27 (0,4 % pentru țările UE-15). Studiile arată, de asemenea, că nu s-a produs un impact semnificativ asupra șomajului sau a salariilor lucrătorilor localnici din țările de destinație: în UE-15, studiile arată că salariile sunt, în medie, doar cu 0,28 % mai mici decât ar fi fost fără mobilitatea românilor şi bulgarilor. Raportul arată că nu există dovezi ale utilizării disproporționate a prestațiilor sociale de către cetățenii UE mobili în interiorul UE și că impactul fluxurilor recente asupra finanțelor publice naționale este neglijabil sau pozitiv.

Vorbind jurnaliștilor în contextul unei conferințe, la Viena, László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă a spus că „deplasarea între țări oferă oportunități reale și beneficii economice atât pentru țările de destinație, cât și pentru întreaga UE. El adăugat că vrea să vadă eliminate toate restricțiile de pe piețele forței de muncă. „Restricționarea liberei circulații a lucrătorilor în Europa nu este o soluție la șomajul ridicat. Ceea ce trebuie să facem este să ne concentrăm cu seriozitate eforturile asupra creării de noi posibilități de locuri de muncă."

Principalele destinații pentru lucrătorii mobili din Bulgaria și România au fost Italia și Spania, iar datele Comisiei Europene arată că, la sfârșitul anului 2010, un număr dublu de bulgari și români (2,9 milioane) își aveau reședința în UE-25, față de 2006.

În plus, rata de ocupare a forței de muncă în România şi Bulgaria (63 %) este apropiată de cea a UE-25 (65 %). Cu toate acestea, de la începutul declinului economic, cetățenii din România şi Bulgaria se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă: aproximativ 16 % nu munceau în 2010, în comparație cu 9 % în 2007.

Este clar că muncitorii care au plecat recent din România şi Bulgaria au jucat un rol foarte mic în criza pieței forței de muncă, o consecință directă a crizei financiare și economice, precum și a problemelor structurale ale pieței forței de muncă.

Raportul Comisiei va folosi drept bază pentru o reexaminare realizată de Consiliu a modului în care funcționează în practică măsurile tranzitorii legate de libera circulație a lucrătorilor bulgari și români.

Ce spune actul de aderare

Actul de aderare din 2005 permite țărilor UE-25 să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor din Bulgaria și România pe piețele lor ale forței de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a muncii în UE. Perioada de tranziție generală de șapte ani este împărțită în trei etape:

Primii 2 ani: legislația națională a celorlalte state membre reglementează accesul lucrătorilor din Bulgaria și România pe piețele lor de forță de muncă.

Următorii 3 ani: statele membre pot extinde măsurile naționale, cu condiția notificării Comisiei înainte de finalul primei etape, altfel se aplică legislația UE care garantează libera circulație a lucrătorilor.

Ultimii 2 ani: un stat membru care menține măsurile naționale la sfârșitul celei de-a doua etape poate, în eventualitatea unor perturbări grave ale pieței forței de muncă de pe teritoriul său sau al pericolului unor astfel de perturbări și sub rezerva notificării Comisiei în acest sens, să continue să aplice măsurile respective până la sfârșitul perioadei de șapte ani care urmează datei aderării.

În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricțiile dacă există perturbări grave pe piața forței de muncă sau amenințarea acestora.

Etapa actuală, a doua, se va încheia în decembrie 2011. În prezent, zece state membre (Belgia, Germania, Iralnda, Franţa, Italia, Malta, Olanda, Austria, Luxembourg, Marea Britanie) restricționează accesul lucrătorilor din Bulgaria și România. Acestea pot păstra restricțiile după 31 decembrie 2011 numai dacă notifică până la 31 decembrie 2011 Comisiei o perturbare gravă a pieței forței de muncă (sau amenințarea acesteia).

Lucrătorii români sunt supuși și restricțiilor de acces pe piața forței de muncă din Spania după ce Comisia Europeană a aprobat cererea Spaniei de a restricționa accesul la piața forței de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbări grave pe piața forței de muncă.