Codul lui Buzek contra euroşpăgii

După scandalul Severin, toate rapoartele întocmite de eurodeputaţi vor avea anexe, numite „amprente digitale“. Grupul de lucru prezidat de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a stabilit că noile reguli de conduită trebuie votate până în iulie.

Scandalul „Mită pentru amendamente", în care este implicat şi eurodeputatul român Adrian Severin, a grăbit dezbaterile europarlamentare pentru reguli noi în privinţa accesului şi monitorizării lobby-iştilor sau reprezentanţilor grupurilor de interese. În paralel, un grup de lucru prezidat de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, lucrează, de asemenea, la coduri de conduită mai stricte atât pentru lobby-işti, cât şi pentru membrii PE.

Contactele cu lobby-iştii, la vedere

Prima întâlnire a Comitetului pentru reformă a avut loc marţi, iar propunerile finale vor fi gata înainte de vacanţa parlamentară de vară, care începe în iulie. Preşedintele PE vrea ca noul set de reguli să fie votat în iunie. În acelaşi timp, Comisia Europeană a anunţat ieri revizuirea Codului de conduită pentru membri săi.

Deputaţii europeni susţin că toţi lobby-iştii trebuie înregistraţi şi cer ca interacţiunea lor cu principalii membri ai Parlamentului European să fie menţionată în anexe ale rapoartelor parlamentare, numite „amprente digitale". „Acesta este un pas înainte, dar trebuie să-i facem şi pe următorii", a spus raportorul italian Carlo Casini (PPE), într-o dezbatere din Comisia pentru afaceri constituţionale, care a şi adoptat rapoartele sale. Această anexă ar urma să menţioneze toţi lobbyiştii care s-au întâlnit cu raportorii în procesul de elaborare al actelor legislative.

De asemenea, eurodeputaţii din Comisia pentru reformă au propus un registru al lobby-iştilor şi al altor grupuri de interese, comun pentru Parlamentul European şi Comisia Europeană. Comisia speră ca şi Consiliul de miniştri să se asocieze acestui „registru de transparenţă".

Deputaţii europeni au mai spus că un registru comun al celor două instituţii va spori transparenţa pe măsură ce cetăţenii vor putea descoperi toate informaţiile despre persoanele care intră în dialog cu instituţiile UE, într-un singur loc. Înregistrarea nu ar urma să fie obligatorie, deşi mulţi europarlamentari au declarat că şi-ar dori acest lucru. Comisia Europeană susţine însă că înscrierea tuturor lobby-iştilor în registrul comun de transparenţă trebuie să fie obligatorie. Noul registru comun va stipula care sunt activităţile permise, va defini procedurile, plângerile şi sancţiunile.

Parlamentul European trebuie să aprobe în mod oficial acordul ce priveşte registrul  de transparenţă,  printr-un vot în plen, programat în luna mai. Registrul comun ar urma să fie disponibil online începând din iunie 2011.

Ce spun lobby-iştii

Paul de Clerck, liderul ALTER- EU - Alianţa pentru Transparenţa Lobby-ului şi Etică, a declarat pentru „Adevărul Europa", că sursele de venit ale aleşilor europeni nu sunt atent verificate sau declarate. „Regulile de conduită ale europarlamentarilor sunt foarte permisive. Banii pe care eurodeputaţii îi primesc în afara remuneraţiei ca reprezentanţi ai Parlamentului European nu sunt monitorizaţi cum ar trebui. Aleşii europeni nu ar trebui să accepte joburi care au legătură cu activitatea de lobby", a spus Clerck.

El recunoaşte că imaginea lobby-istului nu era pozitivă nici înaintea scandalului „Bani pentru amendamente", însă în ţările din Europa de Vest această practică a europarlamentarilor devenise atât de comună, încât era acceptată. „Acum, imaginea lor s-a deteriorat puternic. Scandalul a pătat şi imaginea Bruxelles-ului. Acum publicul crede că europarlamentarii sunt aici doar pentru a câştiga mulţi bani, nu pentru a se asigura că vocile lor sunt ascultate", a mai spus Clerck.

Severin, audiat în mai

Eurodeputatul român Adrian Severin, implicat în scandalul „Mită pentru amendamente", va fi audiat în Comisia pentru Afaceri Juridice a PE la 23 mai. Declaraţia a fost făcută pentru „Adevărul Europa", de eurodeputatul Francesco Enrico Speroni,  raportorul PE privind ridicarea imunităţii.

Comisarii nu mai au voie să-şi angajeze rudele

Comisia Europeană a decis ieri să modifice Codul de conduită al comisarilor. Revizuirile aduse consolidează cadrul etic şi clarifică unele dispoziţii anterioare, susţine Executivul european. Astfel, comisarii vor avea norme mai clare privind activităţile politice, inclusiv participarea lor în campaniile electorale. Vor exista, de asemenea, reguli mai stricte cu privire la activităţile desfăşurate după încheierea mandatului. De exemplu, perioada în care foştii comisari au obligaţia de notificare a activităţilor desfăşurate după încheierea mandatului va fi extinsă de la 12, la 18 luni.

Reguli privind cadourile

Comisarii europeni trebuie să-şi revizuiască anual declaraţiile de interese, iar în codul lor va fi introdusă o procedură clară de semnalare a oricărui risc privind conflictele de interese. O altă reglementare introduce interdicţia ca soţii, partenerii şi membrii direcţi ai familiei comisarilor să facă parte din personalul cabinetelor acestora. În plus, regulile privind cadourile şi „ospitalitatea" vor fi mai stricte. 

Potrivit Comisiei Europene, Codul de conduită actual este deja unul dintre cele mai riguroase coduri ale funcţionarilor publici. Noua revizuire a Codului de conduită urmează mai multor studii ale Comisiei Parlamentului European, şi este inspirată din Bunele Practici pentru Prevenirea Conflictelor de Interese ale OECD. 

După scandalul „Mită pentru amendamente", în care au fost implicaţi patru eurodeputaţi, Parlamentul European, care nu avea un cod de conduită, a anunţat reformarea regulilor privind conflictele de in­terese.