Cine câştigă şi cine pierde putere prin tratatul fiscal

Tratatul internaţional care ar urma să introducă noile reguli fiscale în UE va avea nevoie de aprobarea a 15 state membre, şi nu doar nouă, cum era stabilit iniţial, în timp ce Comisia Europeană ar putea primi puteri şi mai mari, potrivit ultimei variante a acordului.

Ultimele negocieri legate de conţinutul acordului interguvernamental convenit la Bruxelles, la sumitul din 8-9 decembrie, acord care va introduce noi reguli fiscale în UE, şi care, la insistenţele Germaniei, s-ar putea numi „tratat internaţional", au avut loc săptămâna trecută şi au încercat să mărească rolul Comisiei Europene în acţiunile de sancţionare a statelor care nu respectă ţintele de deficit şi pe cele privind datoria publică. 

Potrivit ultimei variante, Comisia Europeană va putea, în numele „părţilor contractante" care o mandatează, să aducă un stat indisciplinat în faţa Curţii Europene de Justiţie în cazul în care constată o încălcare.

Într-o primă variantă, numai statele membre puteau decide acest lucru. „De îndată ce Comisia constată că un stat membru a depăşit pragul de 3% deficit, vor exista consecinţe automate, cu excepţia cazului în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se opune", stabileau concluziile summitului UE, versiune inclusă şi în prima variantă de acord.

Problema este însă că implicarea Comisiei Europene care, potrivit tratatelor, reprezintă toate cele 27 state membre, într-un acord care vizează doar 26 - după veto-ul Marii Britanii - ridică mai multe semne de întrebare. Chestiunea însăşi ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie, nota „EuObserver". De altfel, Marea Britanie a şi reacţionat cu o promisiune a premierului David Cameron de a face „tot ce este posibil" pentru a evita implicarea instituţiilor europene în tratatul fiscal pe care oricum nu îl susţine.   

Acordul politic trebuie obţinut luna aceasta

O altă modificare se referă la pragul necesar pentru ratificarea noului acord şi care se ridică la 15 state în loc de nouă, cum se vehiculase iniţial. Varianta completă pentru noul acord interguvernamental urmează să fie pregătită pentru Consiliul European programat pentru 30 ianuarie şi va fi adoptat în luna martie.

De asemenea, în noua variantă, publicată integral de „The Telegraph", „părţile semnatare se vor asigura că toate politicile economice şi reformele majore vor fi discutate în prealabil". „Nu lucrăm doar la principii, ci la texte concrete. Experţii lucrează la un conţinut precis pentru regula de aur, pentru guvernanţa zonei euro, pentru aplicarea pachetului de şase legi şi coordonarea economică", a anunţat ieri, la Copenhaga, după prima întâlnire cu preşedinţia daneză a UE, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.

El a adăugat că acordul politic pentru aceste modificări ar urma să fie obţinut la sfârşitul lunii aprilie, după care aceste reguli vor fi aplicate „fără întârziere". Comisia Europeană a precizat ieri că rezultatele analizelor pentru primele patru state aflate în procedură de deficit excesiv vor fi în curând publice.

Aşteptările şi implicările zonei noneuro

Preşedinţia rotativă a UE va fi deţinută în continuare de o ţară care nu este membră euro, iar preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a fost ieri întrebat de jurnalişti ce rol în negocieri ar putea juca Danemarca. Polonezii, a căror preşedinţie s-a încheiat la sfârşitul anului, au avut un rol extrem de important în negocierile pentru pachetul celor şase legi privind guvernanţa economică - care vizează zona euro, a spus Van Rompuy.

„Aşa că nu ar fi pentru prima dată când o preşedinţie noneuro va acţiona pentru întreaga UE", a spus preşedintele Consiliului European fără să detalieze care va fi implicarea statelor noneuro - care sprijină tratatul fiscal, în negocieri.

Preşedinţia poloneză a avertizat Danemarca că va trebui să lupte pentru a avea acces la negocierile legate de zona euro, mai ales că numărul summiturilor destinate exclusiv zonei euro ar putea fi mult mai mare, potrivit ultimei variante a tratatului internaţional. 

Ce reguli introduce noul pact fiscal 

- Bugetele naţionale trebuie să fie echilibrate sau în surplus. Acest principiu se consideră respectat dacă deficitul structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB-ul nominal.
- Regula va fi introdusă în sistemele juridice naţionale ale statelor membre la nivel constituţional sau echivalent.
- Regula va conţine un mecanism de corecţie automată care se activează în eventualitatea unor devieri.  
- Statele membre recunosc competenţa Curţii Europene de Justiţie de a verifica modul în care această regulă se aplică la nivel naţional.
- Statele membre trebuie să ajungă la indicatorii stabiliţi la Bruxelles, conform unui calendar propus de Comisie.
- Statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv transmit Comisiei şi Consiliului, spre aprobare, un program detaliat cu privire la reformele lor structurale.
- Va fi introdus un mecanism pentru raportarea ex-ante de către statele membre a planurilor lor naţionale .