Cine-l susţine pe ministrul de Finanţe Schauble?

Partidele politice din ţările Uniunii Europene îşi fac reintrarea, după vacanţa de vară, într-un nou ciclu politic, cu dezbateri pe teme europene, inclusiv despre guvernanţa economică la nivel comunitar.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, care vrea un Tratat european adaptat crizei, a declanşat o dezbatere aprinsă în UE. Interesul central este legat şi după perioada de vară de criza economico-financiară. Iar înainte de a se afişa cu problemele locale, de care cetăţeni îi fac direct responsabili, politicienii găsesc important să vadă ce nu merge bine în UE, pentru a oferi explicaţii la tulburările din constituentele lor.

Or, constituentele locale înseamnă tot UE şi e demagogic să detaşezi un plan de celălalt, îndeosebi când e vorba de chestiuni economice şi sociale. De aceea, atenţionarea adresată recent de ministrul de finanţe polonez elitelor politice europene are sens, căci ele sunt responsabile de soarta UE chiar în contextul actual deosebit de dificil. La care eu subliniez că mai ales în vreme de criză elitele politice trebuie să se afirme şi să confirme! Statutul de elită nu doar se autoafirmă, ci se demonstrează permanent, prin soluţii îndreptate spre cetăţeni şi comunităţi.

Lipsă de solidaritate?

Interguvernamentalismul european, înţeles în unele capitale preponderent ca mijloc de satisfacere a unor obiective locale şi, eventual, a interesului naţional, duce adesea la o competiţie parohialistă şi, în loc să dezvolte cooperarea transfrontalieră, generează tot felul de anomalii relaţionale. Cu câteva zile în urmă, ministrul Afacerilor Europene din Belgia a acuzat Germania de lipsă de solidaritate în managementul european al crizei şi a criticat Franţa şi Germania pentru felul cum tratează UE şi relaţiile cu celelalte state membre. Într-un interviu pentru „Le Soir", demnitarul belgian a semnalat distanţa crescătoare între statele mari şi cele mici şi mijlocii din Uniune, cu consecinţe deosebit de grave: „Faptul că anumite state membre mari vor să păstreze puterea asupra resurselor economice şi financiare, blochează soluţionarea crizei".

Uniune fiscală şi suveranitate

Uniunea Creştin Democrată a doamnei Merkel discută, în prezent, intens despre dezvoltarea procesului integrării europene, cooperarea mai strânsă între statele membre, atingând chiar şi aspectele sensibile ale componentelor tradiţionale ale suveranităţii. Parlamentarii creştin democraţi au avertizat-o pe d-na Cancelar că vor afecta inclusiv proiectul legislativ referitor la competenţele Fondului European  de Stabilitate Financiară dacă Germania nu va accelera reformarea şi întărirea UE. Ministrul federal de Finanţe, Wolfgang Schauble, un cunoscut adept al idealului comunitar european din era Kohl, le-a spus colegilor parlamentari că „dacă nu se va face un pas înainte, ne ducem înapoi". Drept pentru care a vorbit despre necesitatea unui „nou Tratat al UE", care să includă şi aspectele uniunii fiscale şi ale guvernanţei economice europene, ca măsuri anticriză pe termen lung.

Ministrul afacerilor sociale şi vicepreşedinte al Uniunii Creştin-Democrate, Ursula von der Leynen, a exprimat opţiunea pentru „Statele Unite ale Europei". Aceasta în condiţiile când dna Merkel şi-a făcut cunoscută poziţia, încă din martie, pentru o revizuire a Tratatului de la Lisabona. Iar un sondaj recent arăta că două treimi dintre germani doresc un proces comun decizional întărit, în UE, acceptă continuarea intensificării integrării europene, chiar dacă nu sunt entuziaşti faţă de un proiect vizând „Statele Unite ale Europei" şi resping măsurile de salvare şi reformă în Zona Euro, susţinute de Merkel.

Legalizarea măsurilor anticriză

Angela Merkel a fost pentru o revizuire a Tratatul de la Lisabona, pentru a legaliza tipurile de reacţie la actuala criză. A vorbit doar de o modificare a Tratatului şi nu de un „nou Tratat". Scenariul cu un „nou Tratat al UE" este destinat, probabil, anilor care urmează, căci, vorba profesorului van Hecke de la Universitatea Anvers, din punct de vedere politic este greu de realizat în acest moment (un analist din Wurzburg îl considera „o sinucidere politică"), dar din perspectivă legală şi funcţională a Uniunii este „valabil 100%". Fireşte că propunerea lui Herr  Schauble a stârnit controverse şi în alte state membre, dar e limpede că autorul ei a avut în vedere aspecte politice, legale şi strategice actuale atât ale Germaniei, căt şi ale UE. Chiar dacă un „nou Tratat" pare a fi greu de obţinut, în acest moment, insistenţa domnului Schauble ar putea indica un „nou spirit european" în favoarea schimbării, în sensul intensificării integrării europene. În mod sigur, propunerea lui Schauble va avea susţinători. 

Fost negociator-şef al României cu UE

Vasile Puşcaş, profesor de relaţii internaţionale, autor a peste 20 de volume, a fost negociator-şef al României cu UE (2000-2004); în timpul mandatului său au fost încheiate toate capitolele de negociere şi s-a finalizat negocierea Tratatului de Aderare. Din decembrie 2008 şi până în octombrie 2009, a fost ministru pentru Afaceri Europene.