Bugetul UE 2014-2020: Ce-ar putea câștiga România?

România poate atrage beneficii importante de pe urma bugetului european pentru 2014-2020, dar şi provocările ce-i stau în faţă sunt pe măsură.

Principala veste bună pentru România constă în menţinerea la cote ridicate a fondurilor pentru Politica agricolă comună şi Politica de coeziune.

Comisia Europeană propune menţinerea cheltuielilor pentru Politica agricolă comună la nivelul lor din 2013, adică la 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro, adică 386,9 miliarde de euro în total. În privinţa politicii de coeziune, fondurile propuse de Comisie sunt de 376 de miliarde de euro.

O altă oportunitate pentru România o constituie prioritatea acordată de bugetul comunitar proiectelor de interconectare a infrastructurilor de transport, energie sau comunicaţii. Acest obiectiv urmează să fie finanţat cu 50 de miliarde de euro, din care 10 miliarde prin politica de coeziune.

Mai mult, după cum susţin surse europene, România ar urma să se bucure de creşteri importante ale alocaţiilor pentru cele două politici. Alocaţiie totale din dreptul României ar putea creşte, în fiecare an, de la un nivel de 1,7 la sută din PIB-ul naţional până la aproape 2,9 la sută, la o contribuţie a României la bugetul european de puţin peste 1 la sută din PIB.

Toate aceste oportunităţi sunt însă legate strict de calitatea proiectelor şi de îmbunătăţirea substanţială a ratei de absorbţie.

Cu atât mai mult cu cât unul dintre principiile de bază ale Perspectivelor Bugetare îl constituie concentrarea pe obţinerea de rezultate concrete. Aceasta înseamnă că finanţările nu vor mai fi acordate pur şi simplu la cererea beneficiarilor, ci în baza unui parteneriat între aceştia şi Comisia Europeană.

Pentru a obţine finanţarea, regiunile şi statele membre vor trebui să atingă anumite obiective de dezvoltare măsurabile, ce vor face obiectul unui contract, cu termene clare şi obiective măsurabile. „Nu va mai fi de ajuns doar să poţi absorbi bani, ci va conta mai mult cu ce rezultate au fost cheltuiţi aceşti bani", au indicat surse europene.
Aceste noi standarde vor pune la şi mai grea încercare autorităţile române, care şi aşa se confruntă cu problema celei mai scăzute rate de absorbţie din Uniunea Europeană.

În acest moment, conform datelor Comisiei Europene, rata de absorbție a fondurilor alocate României pentru politica de coeziune este de 3,2%, în timp ce la capitolul agricultură şi dezvoltare rurală, România stă mai bine, cu o rată de 20 la sută.