Biroul Ţinutului Secuiesc la Bruxelles: ce e obişnuit şi ce nu

Eurodeputaţii Laszlo Tokes, Csaba Sogor şi Iuliu Winkler au trimis colegilor lor din Parlamentul European o invitaţie la recepţia ocazionată de deschiderea Reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles.

Invitaţia poartă sigla PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, din care fac parte şi cei trei eurodeputaţi maghiari, aleşi pe listele UDMR.

Evenimentul va avea loc pe 31 mai în interiorul Parlamentului European. De asemenea, o recepţie consacrată aceluiaşi eveniment va avea loc o zi mai târziu, la Reprezentanţa Regiunilor Ungariei de la Bruxelles.

Organizarea de recepţii în interiorul Parlamentului European este un lucru obişnuit. Condiţia este ca astfel de evenimente să fie „găzduite" ( „sponsorizate", în limbajul instituţiei), de cel puţin un membru al Parlamentului.

Ambasade regionale la Bruxelles

Deschiderea unei reprezentanţe regionale la Bruxelles nu ar reprezenta deloc un fapt ieşit din comun. Sunt 27 se state membre, dar peste 300 de reprezentanţe regionale.

„Ambasada" Bavariei se află într-un castel, chiar în coasta Parlamentului European şi a Comitetului Regiunilor. Întregul cartier european este înţesat de reprezentanţe ale regiunilor, unele de-a dreptul somptuoase - de la Veneto la Baden Wurtenberg, la Groenlanda, Asturia şi aşa mai departe.

Aceste „ambasade" apără interesele regionale în faţa instituţiilor europene, fie că este vorba de asociaţii de producători, de întreprinderi mici şi mijlocii, de proiecte culturale sau de atragerea fondurilor de coeziune, acolo unde nivelul de dezvoltare nu depăşeşte 75% din media Uniunii.

Regiunile de dezvoltare ale României sunt şi ele reprezentate la Bruxelles. Unele au deschis birouri permanente, cum este cazul regiunilor Vest, Centru sau Nord-Est, ultima, inaugurata oficial chiar în cursul acestei luni. Interesant este că birourile regiunii Nord-Est, de exemplu, sunt găzduite în Casa Asturiei, o reprezentanta regională care înseamnă un bloc de cinci etaje în centrul capitalei europene.

Diferenţele dintre români şi ceilalţi

Diferenţa dintre birourile româneşti şi cele din alte state membre este dată însă de statutul legal al regiunilorîn numele cărora acţionează.

Regiunile reprezentate la Bruxelles au, în general, legi proprii de funcţionare şi anumite grade de autonomie, diferite de la ţară la ţară. Regiunile de dezvoltare ale României, trasate printr-o lege din 1998, nu au însă personalitate juridică. Birourile care le reprezintă la Bruxelles sunt, de fapt, ale Agenţilor de Dezvoltare Regională.

Judeţele Harghita, Covasna şi Mureş sunt oricum reprezentate, prin intermediul Regiunii Centru. În plus, fiecare judeţ din România este reprezentat la Bruxelles în Comitetul Regiunilor.