Bruxelles vine cu măsuri de urgenţă pentru bănci: Ghidul UE pentru intervenţie rapidă în cazul unui colaps bancar

Autorităţile statelor membre vor putea interveni în managementul băncilor atunci când acestea nu îndeplinesc cerinţele obligatorii de capital, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene.

Comisia Europeană arată că, în acest moment, autorităţile publice nu au mijloace pentru a gestiona situaţia băncilor, astfel că guvernele au fost nevoite să injecteze bani publici în bănci şi să ofere garanţii  fără precedent: în perioada octombrie 2008 - octombrie 2011, ajutoarele de stat pentru sistemul financiar au fost de 4.500 de miliarde  de euro.

 Propuneri adoptate ieri de Comisia Europeană introduc reguli noi pentru redresarea bancară. Potrivit acestora, dacă situaţia financiară a unei bănci se degradează iremediabil,  funcţiile critice ale acesteia vor fi menţinute, însă costurile restructurării ei trebuie suportate de proprietari şi de creditori, nu de contribuabili.

„Comisia vine cu o propunere care ne va ajuta să ne protejăm contribuabilii şi economiile împotriva efectelor pe care le-ar genera o nouă criză a sectorului bancar. Măsurile propuse astăzi reprezintă un pas esenţial către crearea unei uniuni bancare în cadrul UE", a declarat preşedintele CE, Jose Barroso, marcând astfel un punct-cheie din planurile Băncii Centrale Europene.

„Criza financiară i-a costat foarte mult pe contribuabili. Trebuie să le oferim autorităţilor publice instrumentele  pentru a putea gestiona eventualele crize bancare. În caz contrar, cetăţenii vor trebui să suporte iarăşi consecinţele financiare ale acestor crize, în timp ce băncile salvate vor continua să procedeze la fel, ştiind că vor fi din nou ajutate", a declarat MichelBarnier, comisarul pentru piaţa internă.

Reguli în trei etape

Executivul UE  a propus trei măsuri care vizează sistemul bancar: „prevenire", „intervenţie timpurie" şi „rezoluţie", intervenţia autorităţilor fiind permisă şi direct proporţională cu gravitatea situaţiei. Pentru prevenire, băncile  vor fi obligate să facă planuri de redresare ca să fie pregătite în cazul deteriorării situaţiei financiare.

Autorităţile cărora le revin responsabilităţi legate de sistemul bancar trebuie şi ele să facă planuri care să includă opţiuni pentru băncile aflate în situaţie critică şi care nu mai sunt viabile.

Autorităţile pot obliga o bancă să-şi schimbe structurile juridice sau operaţionale, astfel încât să nu-i fie afectate funcţiile critice, să nu îi fie ameninţată stabilitatea financiară şi să nu genereze costuri pentru contribuabili.

Când pot interveni autorităţile

Autorităţile de supraveghere vor putea interveni într-oetapă incipientă pentru a contracara problemele financiare imediat ce apar, arată propunerea CE.

Competenţele în materie de intervenţie timpurie se declanşează în momentul în care o instituţie nu îndeplineşte sau este pe punctul de a nu îndeplini cerinţele obligatorii de capital.

Autorităţile pot impune instituţiei respective să aplice măsurile prevăzute în planul de redresare, să elaboreze un plan de acţiune şi un calendar de aplicare a acestuia şi să solicite convocarea unei adunări a acţionarilor în vederea adoptării unor decizii urgente.

De asemenea, autorităţile pot cere instituţiei să întocmească un plan de restructurare a datoriei împreună cu creditorii.

Administrator special

Dacă situaţia financiară a unei bănci se deteriorează considerabil, iar etape anterioare nu sunt de ajuns pentru a corecta situaţia, autorităţile de supraveghere vor putea numi un administrator special, pentru o perioadă de timp limitată.

Sarcina principală a administratorului special este restabilirea situaţiei financiare a băncii şi gestionarea corectă şi prudentă a activităţii acesteia.

Managementul băncii poate fi destituit

Rezoluţia de destituire a managementului băncii intervine atunci când primele două măsuri nu reuşesc să evite deteriorarea situaţiei până la punctul în care banca intră sau poate intra în criză.

Dacă se stabileşte că nu se pot întreprinde acţiuni alternative care să permită evitarea intrării în criză şi că este în joc interesul public autorităţile trebuie să preia controlul instituţiei şi să ia acţiuni decisive.

Limitarea drepturilor acţionarilor şi creditorilor prin aceste instrumente se justifică prin necesitatea imperioasă de a proteja stabilitatea financiară, deponenţii şi contribuabilii. Propunerile Comisiei Europene trebuie sa treacă de Parlamentul European şi de votul statelor membre.

"Măsurile propuse astăzi reprezintă un pas esenţial către crearea unei uniuni bancare în cadrul Uniunii Europene."

Jose Barroso preşedintele Comisiei Europene

Radiografia falimentului spaniol

Bankia, banca ce reclamă 23,5 miliarde de euro de la statul spaniol pentru a evita falimentul, a ajuns în starea aceasta din cauza proastei gestiuni, corupţiei larg răspândite şi relaţiilor incestuoase dintre public şi privat, scrie publicaţia „Le Temps". Valencia, până mai ieri considerată „miracol economic", este astăzi în ruină, fiind a doua regiune ca pondere a datoriei publice după Catalunia.

Corupţie şi proastă gestiune

Valencia mai poate supravieţui doar dacă primeşte ajutor de la guvernul central. Sistemul său financiar, până în 2007 dat ca exemplu, s-a prăbuşit: o bancă a fost naţionalizată, una a fost scoasă la licitaţie, iar alta era şi ea cu un picior în groapă.

Spaniolii preferă corida decât să meargă la muncă

Aceasta din urmă, Bancaja, a evitat falimentul fuzionând, în urmă cu doi ani, cu banca Caja Madrid, formând Bankia şi aducând cu ea toate activele toxice, lucru ce i-a fost fatal, acum, acestei instituţii financiare.

Pentru a înţelege cum s-a ajuns aici trebuie să ne întoarcem la mijlocul anilor '90, când a început febra imobiliară, Valencia fiind vârful de lance.

Conservatorul Eduardo Zaplana vine la putere. În 1997 modifică legislaţia cu privire la bănci. Dacă până atunci oamenii politici nu puteau să ocupe decât 35 la sută din consiliul de administraţie al unei bănci, după intrarea în vigoare a acestei legi au ajuns la 50 la sută.

Managerii sunt treptat marginalizaţi şi o cohortă de politicieni, complici cu dezvoltatorii imobiliari, fac ce le place. Băncile le finanţează  toate capriciile.

Proiecte faraonice, cu banii contribuabilului, cum ar fi parcul tematic Terra Mitica sau circuit de Formula 1, care nu au adus profiturile aşteptate, nu puteau conduce decât la faliment.

Pentru acest dezastru nimeni nu a plătit. Cei mai mulţi dintre conducători şi-au făcut bagajele şi au plecat, cu milioane de euro în conturi. Nici guvernul Rajoy nu este dornic să se facă lumină în această afacere.

Bani publici aruncaţi pe coride

Despre proastă gestiune în ceea ce priveşte banii publici se poate vorbi şi în provincia Caceres. Aici, deşi şomajul este de 31%, spanioli din municipalitatea Guijo de Galisteo, din provincia Caceres, au votat în cadrul unui referendum să folosească banii primăriei pentru organizarea coridelor în loc de crearea de locuri de muncă pentru membrii comunităţii, scrie „The Guardian".

15.000 de euro vor fi folosiţi pentru închirierea taurilor.