„Albă ca Zăpada“ a emigrat?

Personajul de basm – un nou partid care ar câştiga viitoarele alegeri din România – ar putea avea baza de susţinere în diaspora. Cum pot fi românii din lume folositori României? Este emigraţia un câştig sau o pierdere? Acestea au fost temele primei dezbateri organizate la Biroul nostru din Bruxelles, sub titlul „Breakfast Adevărul Europa“. Invitaţi: Ovidiu Dranga, ambasadorul României în Belgia, Sorin Ducaru, ambasadorul Rom

În lipsa unei evaluări făcute de specialişti, numărul românilor plecaţi în afara ţării este estimat în limite largi, pornind de la 1,5 milioane şi până la trei milioane. O cifră, oricum, foarte mare, atât timp cât economia internă se bazează pe aproximativ 4,5 milioane de angajaţi. Este emigraţia un câştig sau o pierdere? „E o pierdere din punctul de vedere al participării la un proiect de modernizare", afirmă Sorin Moisa, şeful de cabinet al comisarului  european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

„Cu cât opţiunea plecării e mai la îndemână, cu atât scade presiunea pentru o schimbare internă. Şi aici intrăm într-un cerc vicios, pentru că scade şi motivaţia revenirii pentru cei plecaţi. Cum spargem acest cerc vicios? Pentru cei plecaţi contează mult un proiect de reîntoarcere, ceea ce nu înseamnă numai salarizare, ci un proiect modernizator. Cunosc oameni care s-ar întoarce în asemenea condiţii. După cum cunosc oameni care s-au întors, pe poziţii administrative importante, dar care au regretat amarnic şi au plecat din nou, la prima ocazie. Pentru un asemenea proiect este nevoie de leadership. Diaspora poate fi o bază de susţinere extraordinară, prin implicarea elitelor şi prin numărul de voturi. Este ca elefantul din vitrină pe care nu-l vede nimeni. Dacă această implicare va fi sau nu sub forma unei mişcări, a unui partid, aceasta rămâne de văzut. Oricum, Albă ca Zăpada (o nouă formaţiune, care ar câştiga alegerile, potrivit analizei consilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, n.r.) nu se va naşte din realbirea unui proiect politic deja existent, ci dintr-o reaşezare a elitelor, din afară, dar şi din ţară. Iar proiectul ar putea fi reaşezarea ţării pe bazele decenţei şi ale bunului-simţ", opinează Moisa.

La multinaţională, în România

Pentru ambasadorul român la NATO Sorin Ducaru, „depinde de noi toţi" dacă emigraţia este o pierdere sau un câştig. Depinde cum va fi atrasă către proiectele româneşti. „Există o emigraţie bine ancorată, care nu vrea să mai revină, dar nici să se rupă cu totul de ţară. Şi există un grup care lasă liberă opţiunea revenirii - tinerii plecaţi la studii sau cei cu joburi parţiale. Mulţi încep să înţeleagă faptul că se pot alătura unei companii multinaţionale, dar şi în acest caz, avantajul lor competitiv este de a lucra în România, cu experienţa dobândită în afară", afirmă Ducaru.

Fost ambasador în Statele Unite, Ducaru dă două exemple de coagulare a comunităţilor româneşti din exil în jurul unor proiecte naţionale. „Diaspora a avut un rol esenţial în obţinerea acordului Congresului pentru admiterea în NATO. Acum, există obiectivul intrării în programul Visa Waiver, pe care îl urmărim tot printr-o legislaţie a Congresului şi o scurtcircuitare a Administraţiei, care menţine acest criteriu artificial al ratei cererilor refuzate". Ambasadorul român în Belgia, Ovidiu Dranga, pledează pentru constituirea unei platforme de dialog între comunităţile de români din lume, care să se poată sprijini reciproc în caz de nevoie şi care să poată susţine obiective naţionale.

Un proiect: Casa Românească

„Românii se pot coaliza, de exemplu, în lupta împotriva discriminării. În Bruxelles nu există astfel de probleme pentru români, dar în alte părţi, da. Un alt element important pentru coagularea comunităţilor îl reprezintă proiectele sociale şi educaţionale. La ora actuală nu ştiu să existe vreo grădiniţă sau vreo şcoală pentru copiii din comunităţile româneşti care să fie compatibilă cu sistemele locale de educaţie, dar şi cu sistemul românesc, astfel încât, la nevoie, să asigure o integrare în ambele medii.

Putem să ne gândim chiar la mai mult, la o reţea de Case Româneşti, cu şcoală, grădiniţă, cu spaţii pentru evenimente culturale, dar şi cu posibilitatea de oferire a serviciilor consulare. Toate acestea pot fi finanţate mai ales din fonduri private, prin atragerea oamenilor de afaceri din comunităţile respective şi, bineînţeles, cu contribuţia membrilor. Aceste resurse pot fi scose la iveală şi punerea lor la lucru va ajuta la recâştigarea susţinerii românilor din lume, fie că au în proiect să se întoarcă acasă, fie că vor să rămână în ţările unde se află", spune ambasadorul Ovidiu Dranga.

"Nu ştiu să existe vreo grădiniţă sau vreo şcoală pentru copiii din comunităţile româneşti care să fie compatibilă cu sistemele locale de educaţie, dar şi cu sistemul românesc."
Ovidiu Dranga
ambasadorul României în Belgia