VIDEO Ajutor de incompetenţă: UE ne reduce cofinanţarea

Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de ajutor pentru accesarea banilor UE pentru şase ţări, printre care şi România. Rata de cofinanţare a proiectelor europene va fi redusă până la 5%. România, Letonia, Ungaria, Grecia, Irlanda şi Portugalia vor putea să-şi diminueze contribuţia la proiectele din bani europeni.

Comisia Europeană e gata să ajute statele membre aflate în pragul falimentului din cauza datoriilor sau cu rate de absorbţie redusă pe fonduri structurale. Astfel  Grecia, Irlanda şi Portugalia, România, Letonia şi Ungaria vor putea să-şi diminueze contribuţia la proiectele pe care le cofinanţează în prezent împreună cu Uniunea Europeană. Comisia a cerut Parlamentului European şi Consiliului să aprobe de urgenţă această decizie, pentru ca fondurile să ajungă la destinatari în cursul primei părţi a anului viitor.

Măsura a fost luată, a precizat comisarul pentru Politici regionale, Johannes Hahn, pentru relansarea „unora dintre economiile din UE care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi". Aceste state membre vor putea să-şi diminueze contribuţia în cadrul cofinanţării, într-un moment în care bugetele lor naţionale sunt supuse unei presiuni considerabile. Practic, programele din fonduri UE care nu au fost încă executate din lipsă de fonduri naţionale vor putea să fie lansate, iar UE „injectează" astfel mai mulţi bani în economiile respective.

Nu primim mai mulţi bani

„Decizia Comisiei de a oferi mai mulţi bani în contractul obişnuit de finanţare a proiectelor, care implică atât participarea UE, cât şi a statelor membre, nu condiţionează statelele membre în niciun fel. Este doar o măsură prin care ne asigurăm că o sumă suplimentară de bani din partea UE va fi investită în proiectele care se califică", a declarat ieri comisarul Hahn.

Aplicarea acestei măsuri reduce rata de cofinanţare a statelor la 5%. Suma totală pe care Comisia o va aloca pentru cofinanţarea proiectelor UE în cele şase state membre se ridică la 2,8 miliarde de euro, fără a modifica însă bugetul total destinat programelor din fonduri UE pentru pentru perioada 2007-2013.

„Proiectele «în adormire» - pentru care aplicaţiile au fost aprobate de Comisie, dar a căror punere în practică şi cofinanţare naţională nu a început - reprezintă principalul obiectiv al deciziei UE", a declarat Hahn.  El a precizat că măsura anunţată nu reprezintă o creştere a bugetului, ci doar o schimbare în modul de finanţare a proiectelor. Suma alocată pentru fiecare stat membru rămâne aceeaşi.  Contribuţia UE va creşte până la o valoare maximă de 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre în cauză. Această măsură ar trebui să fie însoţită de stabilirea unei ordini a priorităţilor în favoarea proiectelor axate pe creştere şi ocuparea forţei de muncă, de exemplu privind formarea lucrătorilor, crearea unor grupuri de întreprinderi sau investiţiile în infrastructura de transport.

Măsură excepţională şi temporară

Reprezentanţii Comisiei au mai precizat că măsura anunţată este una „de completare", are o natură excepţională şi temporară şi va lua sfârşit de îndată ce statele membre vor înceta să primească fonduri în cadrul programelor de asistenţă financiară. „Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare - contribuind în acest mod la un fel de „Plan Marshall" pentru redresarea economică", susţine preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Bulgaria are rezultate

Iniţial măsura a fost  concepută pentru Grecia care, deşi are o rată de absorbţie de peste 20% pe fonduri structurale, are probleme cu partea de cofinanţare pe care ar fi trebuit să o pună beneficiarii fondurilor: administraţiile locale sau centrală ori companiile private. Bulgaria, considerată una dintre cele mai sărace state ale UE nu este inclusă pe lista „asistaţilor". Motivul este revigorarea accesării fondurilor prin măsuri mult mai eficiente luate de Sofia decât de Bucureşti. „Cred că este un semnal bun pentru Bulgaria că nu ia parte la acest program, arată performanţele ţării, ceea este un lucru, aş spune, pozitiv. Desigur, Bulgaria, ca şi orice alt stat membru, poate aplica pentru reducerea ratei naţionale de cofinanţare a proiectelor UE", a declarat comisarul Hahn.

"Proiectele «în adormire» - pentru care aplicaţiile au fost aprobate de Comisie, dar a căror punere în practică şi cofinanţare naţională nu a început - reprezintă principalul obiectiv al deciziei UE.''
 Johannes Hahn comisar pentru Politici regionale

Mai puţine proiecte

În prezent, UE finanţează, de regulă, 85% din valoarea proiectului, iar 15% e suportat din bugetul de stat. În noua formulă, UE va suporta până la 95%, iar cofinanţarea poate fi de numai 5%. Potrivit comisarului Hahn, micşorarea cofinanţării va atrage după sine reducerea numărului de proiecte, astfel încât bugetul alocat fiecărui stat va fi acelaşi.

Experţii ne recomandă cum să cheltuim banii

Un raport al Băncii Mondiale comandat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cel care gestionează derularea unuia din cele mai consistente programe finanţate de UE , care vizează politica de coeziune, face câteva recomandări-cheie pentru a creşte rata de absorbţie. Prioritatea ar trebui să fie, spun experţii Băncii Mondiale, o strategie clară şi o viziune asupra tuturor investiţiilor pe care vrea să le dezvolte. „Ministerul ar trebui să consolideze procesele interne pentru introducerea unei noi legislaţii şi a politicilor, începând cu aplicarea politicilor care există deja pe hârtie", spune raportul. Apoi, e nevoie de concentrare pe creşterea accelerată a ratei de absorbţie (n.n. -  România are una din cele mai mici rate de absorţie netă din UE, de aproximativ 3% pe fonduri structurale, potrivit datelor de la sfârşitul lui 2010) .

„Începeţi pregătirea pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 de pe acum", avertizează experţii Băncii Mondiale. Deşi Programul Operaţional Regional este cel mai performant în România, acesta este cel mai rămas în urmă în alte state membre şi va trebui să accelereze în mod semnificativ plăţile în următorii patru ani (la 2015) pentru a maximiza absorbţia. Concentrarea pe absorbţie şi pe strategia de impact a investiţiilor în acelaşi timp va fi o misiune dificilă, avertizează experţii. Ei au mai arătat că e nevoie rapidă de simplificare a procedurilor de contractare şi plată pentru beneficiari şi de raţionalizarea procedurilor de audit şi control pentru programele operaţionale.