Adio „axa Bucureşti-Londra“, trăiască Berlinul!

Berlin, 10 noiembrie 2011. Preşedintele Băsescu, alături de şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle

România a ales modelul german de construcţie europeană, refuzând propunerile Marii Britanii. Viitorul summit de la Bruxelles, crucial pentru Uniune.

Un summit crucial pentru viitorul Uniunii Europene urmează să aibă loc pe 9 decembrie, la Bruxelles. Germania va susţine modificarea Tratatului de la Lisabona, documentul fundamental al Uniunii, în direcţia unei integrări mai puternice.

Berlinul se va lovi însă de opoziţia Londrei. Deşi a fost „ofertată" şi de Marea Britanie, România a ales să susţină poziţia cancelarului Merkel. Alegerea este una fundamentală pentru viitorul joc european al României şi, alături de Polonia, decisivă pentru opţiunea majoritară a statelor membre din Europa Centrală şi de Est. 

Tir de vorbe peste Canalul Mânecii

„Germania a destabilizat zona euro cu salariile sale mici, productivitatea necruţătoare şi mentalitatea sa bine cunoscută de tanc".„A cere acestor administratori ai moştenirii Imperiului opiniile lor cu privire la starea germană este cum ţi-ai încredinţa oaia bolnavă pentru examinare măcelarului." Sunt numai două crâmpeie din „războiul editorialelor" ce se poartă de ceva timp între Anglia şi Germania. Este adevărat că între Insulă şi Continent diferenţele de mentalitate sunt notabile. Nu mai era nevoie ca aceste tiruri de mortieră să primească muniţie şi dinspre cancelariile de la Londra şi Berlin. De data aceasta se pare că asistăm la un foc de reglaj înaintea unei ciocniri cu mult mai spectaculoase.

Vineri, premierul britanic David Cameron a pus piciorul pe Continent, pentru a se întâlni cu liderul oficial al Celor 27, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, precum şi cu cancelarul german Angela Merkel, considerat liderul neoficial al zonei euro, dacă nu chiar mai mult. Concluzia a fost clară. Părţile au căzut de acord asupra faptului că nu sunt de acord.

Germania vrea o modificare limitată a Tratatului de la Lisabona, în direcţia accelerării integrării politice a zonei euro. Ar fi vorba despre monitorizarea europeană obligatorie a bugetelor naţionale, inclusiv judecata Curţii Europeane de Justiţie pentru cei care nu respectă disciplina. Ar fi un pas mare spre „Statele Unite ale Europei". De partea cealaltă, Londra doreşte, dimpotrivă, să „renaţionalizeze" o parte din puterile cedate către Bruxelles.

Arbitrul vine din Est

Cele care vor „arbitra" disputa vor fi statele membre din Europa Centrală şi de Est. Aceasta în condiţiile în care zona euro va merge în bloc de partea Germaniei, în pofida unor neînţelegeri survenite în interiorul eurozonei, referitoare la implicarea sau nu a Băncii Centrale Europene în finanţarea datoriilor suverane ( aici, Germania e reticentă, spre deosebire de Franţa sau de preşedintele în exerciţiu al zonei euro, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker).

Cu cine va vota, aşadar, „Noua Europă"? În principiu, se va poziţiona după cele mai mari state din regiune, Polonia şi România, afirmă surse europene. Angajamentul Poloniei spre Europa unită şi salvarea zonei euro este clar exprimat şi s-a putut face auzit în mai multe rânduri în timpul preşedinţiei poloneze a Uniunii. De altfel, ministrul de Finanţe polonez, Jacek Rostowski, nu se sfia să afirme, acum două luni, că o dispariţie a monedei euro va duce la prăbuşirea Uniunii Europene şi ar putea declanşa un război în următorii zece ani.

„Trebuie să salvăm Europa cu price preţ. Pericolul unui potenţial război, în următorii 10 ani, deşi acum nu facem planuri pentru următorii 10 ani, este un scenariu la care ar trebui să ne gândim. Dacă cuvântul «zona euro» ar dispărea, dacă ar exploda, atunci există riscul ca UE să nu supravieţuiască", spunea ministrul polonez acum două luni, stârnind o furtună de comentarii în toată Europa.

Şi Bucureştiul a optat deja, spun surse diplomatice: în cadrul recentei vizite pe care preşedintele Traian Băsescu a efectuat-o la Berlin, România a promis sprijin Germaniei. O alegere deloc surprinzătoare, câtă vreme şeful statului român s-a declarat, în ultima vreme, susţinător al ideii „Statelor Unite ale Europei".

Spre o Uniune „27 minus"

În condiţiile menţinerii refuzului Londrei, statele care vor merge pe mâna Germaniei vor recurge la soluţia unui protocol  interguvernamental. Ceea ce înseamnă că întreaga arhitectură europeană se va schimba, spun surse europene. Putem avea de acum înainte o formulă „UE 27 minus". Ceea ce nu înseamnă că unii vor părăsi Uniunea, ci doar că se vor poziţiona în afara acestui acord. Deocamdată, Marea Britanie şi Suedia par cel mai aproape de a rămâne pe margine. Ce se va întâmpla însă cu statele din Est?

Dacă România şi Polonia vor merge pe mâna Germaniei, este de aşteptat ca şi celelalte state mai mici din regiune să facă acelaşi lucru, spun surse europene - chiar şi Ungaria cea naţionalistă, ocupată însă până peste cap cu problemele sale de finanţare. Cehia, la rândul ei, este prea mult legată de economia germană pentru a-şi putea permite un euroscepticism altfel decât de faţadă, spun surse europene.

În cazul României asistăm la o schimbare fundamentală de orientare strategică. În 2004, mandatul preşedintelui Traian Băsescu începea cu afirmarea „axei Bucureşti-Londra-Washington". Finalul celui de-al doilea mandat găseşte România puternic orientată spre Berlin şi, deci, spre nucleul „dur" european.

România ar fi avut şi varianta opţiunii britanice, o ofertă în acest sens fiind, la rândul ei lansată, afirmă surse europene. Potrivit acestora, propunerea lansată acum trei săptămâni de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, privind poziţionarea Bucureştiului ca lider al „zonei noneuro" era de inspiraţie britanică. Combinată cu un refuz al modificării limitate a Tratatului, o asemenea iniţiativă ar fi consfinţit o ruptură între eurozonă şi restul Uniunii Europene. Declaraţiile preşedintelui Băsescu şi ale cancelarului Merkel de la Berlin, de susţinere a Europei integrate, au arătat clar că Bucureştiul a refuzat propunerea Londrei.

"Cu cine va vota, aşadar, «Noua Europă»? În principiu, se va poziţiona după cele mai mari state din regiune, Polonia şi România.

Ce primeşte România de la Germania

Sprijinul România pentru Germania nu a fost acordat chiar gratis, afirmă surse diplomatice române. Acestea dezmint zvonurile care au circulat în u,timul timp în mediile politice, economice şi jurnalistioce de la Bucureşti, cum că Deutsche Bank ar putea finanţa, la nevoie, datoria suverană a României. Se pare că ar fi vorba în special de susţinerea de către Germania a unei generoase politici de coeziune, în care România este profund interesată, la fel cum este şi de Politica Agricolă Comună. Aici se despart interesele Bucureştiului şi ale Londrei. Aceasta din urmă doreşte să-şi reducă simţitor contribuţia la Bugetul Uniunii şi critică deschis Politica Agricolă.