Acum sau mai târziu?

România ar putea adopta deficitul structural de 0,5% imediat sau la intrarea în zona euro. Chestiunea se discută azi la Cotroceni.

Liderii partidelor politice se întâlnesc astăzi cu preşedintele, la Palatul Cotroceni, pentru consultări legate de Acordul interguvernamental, asupra căruia au căzut de acord 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii, la Consiliul European de lunea trecută.

Miza nu ar fi legată de acceptarea sau nu a Acordului, de către liderii partidelor - este de aşteptat ca ei să îl susţină - cât mai ales de angajamentele pe care România şi le va lua, pe termen scurt şi mediu. Acordul este constrângător pentru statele din eurozonă - deficit structural de cel mult 0,5 la sută, control la nivel european asupra bugetelor naţionale, mecanisme automate de sancţionare a derapajelor bugetare. El oferă însă o marjă de manevră destul de largă membrilor care nu au adoptat - sau nu au adoptat încă - moneda unică. Aceştia pot să decidă singuri care dintre prevederile Acordului şi le asumă înainte de aderarea la zona euro.

Ce deficit ne putem permite?

„Miza discuţiilor va fi legată de prevederile Titlului 3, privind deficitul bugetar, şi Titlului 4, privind coordonarea politicilor economice. Acestea pot să fie aplicate fie imediat, fie de la momentul aderării la zona euro. Asupra acestor chestiuni urmează să se ia o decizie", spune ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.

Preşedintele Băsescu susţine aplicarea prevederilor Acordului de la bun început şi nu în momentul intrării în zona euro. O adoptare a prevederilor Titlurilor 3 şi 4 de-abia la adoptarea monedei comune „este furt de căciulă, pentru că la intrarea în zona euro tot plăteşti", a afirmat preşedintele săptămâna trecută.

Există însă şi voci care pun sub semnul întrebării utilitatea adoptării prea din timp a unui deficit structural strâns. „Economii emergente, cu potenţial de crestere semnificativ, îşi pot permite deficite structurale mai mari de 0,5% din PIB. Datoria publică poate creşte fără ca ponderea ei în PIB să crească. Pe de altă parte, poţi avea deficite mici şi să rămâi o ţară mică, dacă banii nu sunt cheltuiţi eficient.

Potrivit Eurostat, România are una dintre cele mai ridicate investiţii publice drintre noile state membre, în perioada 2005-2009, de peste 5% din PIB. Dar aceasta s-a văzut în infrastructura ţării? Nu. Eu sunt mirat de această citire foarte restrictivă a Acordului. A pune accentul numai pe disciplina bugetară nu cred că înseamnă înţelegerea corectă, rotundă, a Acordului", afirma economistul Daniel Dăianu, săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri prilejuite de împinirea a cinci ani de la aderarea României la UE.

De unde bani pentru infrastructură?

În cadrul aceluiaşi seminar, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu s-a pronunţat şi el pentru mai multă flexibilitate în privinţa deficitului. El a afirmat că statele care acum vorbesc despre deficite foarte strânse şi-au construit infrastructura, acum câteva decenii, prin politici ale deficitelor mari, banii mergând spre lucrările publice. Iar România nu poate să recupereze distanţa care o separă de aceste state fără investiţii masive în infrastructură.

„Sunt pur şi simplu uimit că, în vreme ce ni se cere solidaritate, alţi membri ai UE nu respectă această regulă, menţinând restricţiile pe piaţa muncii pentru români.Este preocupant că autorităţile române acceptă fără să clipească condiţiile. Trebuie să existe un mecanism care să permită României şi altor ţări să avanseze. Avem nevoie de solidaritate.

România trebuie să adere la acest acord, dar în anumite condiţii care să ţină cont de interesul naţional", a spus fostul premier. Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan este însă de părere că absorbţia fondurilor europene va contribui la dezvoltarea infrastructurii şi va compensa astfel politicile bugetare strânse. „În acest an, obiectivul guvernului este atragerea a 6 miliarde de euro din fonduri europene", spune Stolojan, care se pronunţă pentru adoptarea imediată a prevederilor Acordului. Motivul: atunci când România a avut parte de politici bugetare flexibile, le-a folosit pentru a-şi masca propriile deficienţe.