În trei zile se alege cine moare şi cine scapă de "aviară"

care poate fi şi în ambulatoriu. Efectele unei pandemii de gripă sunt în prezent evaluate de specialişti, care pregătesc scenarii pentru intervenţiile în timpul crizei. O asemenea analiză a

care poate fi şi în ambulatoriu. Efectele unei pandemii de gripă sunt în prezent evaluate de specialişti, care pregătesc scenarii pentru intervenţiile în timpul crizei. O asemenea analiză a fost făcută de o echipă coordonată de dr. Grattan Woodson, de la The Druid Oaks Health Center - SUA. Modelările matematice arată că între 40 şi 60 la sută din populaţie va contacta virusul pandemic.

Moarte fără leac
Pacienţii "fără noroc", cu o fragilitate genetică la tulpina virală ce produce pandemia, mor la 2-3 zile de la apariţia primelor simptome. Moartea acestor pacienţi în timpul pandemiei de gripă din 1918 a fost cauzată de insuficienţa respiratorie severă, ca urmare a pneumoniei virale care "distruge" plămânii. Nu a existat un tratament eficient pentru această complicaţie şi nu există nici acum, în ciuda dezvoltării tehnologice. Semnele de alarmă sunt diminuarea rapidă a respiraţiilor şi cianoza (colorarea în albăstrui a tegumentelor). Apar sângerări la nivelul plămânului, stomacului şi rectului. Gripa spaniolă a provocat, între 1918 şi 1919, peste 70 milioane de victime, mai multe decât primul război mondial. Pandemia a izbucnit primăvara, din cauza unei tulpini a virusului aviar H1N1, asemănătoare cu actuala tulpină H5N1.

Terapia intensivă, luată cu asalt
Pacienţii de tip 2 au simptome similare celor de la tipul 1, dar reuşesc să supravieţuiască peste trei zile. Unii, dar nu toţi, vor scăpa cu viaţă dacă au acces la terapie intensivă, ventilatoare şi îngrijire la standarde înalte. Din nefericire, în timpul pandemiei, foarte mulţi au nevoie de asistenţă, iar capacitatea secţiilor de terapie intensivă este depăşită de zeci de ori. Tipul 3 de evoluţie se întâlneşte la majoritatea contacţilor: pacienţii se vindecă dacă primesc medicamente uzuale, antitermice şi antiinflamatorii, care pot fi administrate şi ambulatoriu. Pacienţii vor face o formă medie a bolii şi vor fi incapacitaţi de infecţie, astfel că nu se pot îngriji singuri. Unii ar putea muri din cauze ca de exemplu deshidratarea, pentru că nu au pe nimeni care să-i ajute şi nu pot coborî din pat, dar, cu îngrijiri minime, majoritatea se vor recupera. Eventualele decese apar în urma unor complicaţii cum ar fi pneumonia bacteriană, infarctul cerebral sau cardiac.

Controlul pandemiei impune starea de urgenţă
Intervenţia în pandemie poate limita unele drepturi ale cetăţenilor, cum ar fi cel al liberei circulaţii. Într-un document al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se ia în calcul instaurarea stării de urgenţă, închiderea instituţiilor de învăţământ, interzicerea adunărilor publice şi izolarea obligatorie a persoanelor infectate. Medicii, poliţiştii şi funcţionarii pensionaţi sunt repuşi temporar în funcţie, pentru ca sistemul să facă faţă numărului mare de cazuri. Un pericol la fel de mare ca epidemia este şi tulburarea ordinii sociale, odată ce forţele de intervenţie sunt diminuate din cauza îmbolnăvirilor.