O ziarista de la New York Times se afla la un pas de inchisoare

Un judecator federal a dispus condamnarea la 18 luni de inchisoare a jurnalistei Judith Miller, de la New York Times, pentru sfidarea curtii, dupa ce aceasta a refuzat sa comunice procurorilor sursele

Un judecator federal a dispus condamnarea la 18 luni de inchisoare a jurnalistei Judith Miller, de la New York Times, pentru sfidarea curtii, dupa ce aceasta a refuzat sa comunice procurorilor sursele sale, intr-un caz ce viza deconspirarea unui agent CIA sub acoperire. Ziarista nu publicase nici un articol despre agentul respectiv, ci numai se documentase si realizase o serie de interviuri in vederea elaborarii unui material. Sentinta este suspendata pana la judecarea, luna viitoare, a apelului. Judecatorul a recunoscut buna credinta a jurnalistei, dar a afirmat ca Primul Amendament la Constitutia SUA (ce garanteaza dreptul la libera exprimare) nu ii confera privilegiul sa nu raspunda la intrebarile instantei. Investigatia judiciara a pornit de la un articol al lui Robert Novak (coleg al lui Miller), din iunie 2003, ce critica interventia americana in Irak. Autorul a divulgat numele unei agente CIA care se ocupa de armele de distrugere in masa. O lege din 1982 califica drept infractiune, in anumite circumstante, divulgarea identitatii unui agent federal. Procurorul ce a obtinut condamnarea ziaristei a citat cazul Brandzburg versus Hayes (1972), cand Curtea Suprema a decis ca jurnalistii trebuie sa raspunda in fata curtilor cu juri in legatura cu sursele lor confidentiale. Arthur Sulzberger Jr., editor la New York Times considera ca "posibila incarcerare a lui Miller este un atac asupra dreptului jurnalistilor de a relata despre actiunile guvernelor si corporatiilor". "Confidentialitatea surselor a fost vitala in dezvaluirile din cazul Watergate, cel al practicilor companiilor de tutun si in cazurile de coruptiei din politie", a adaugat el. In august, un ziarist de la revista Times a primit o condamnare identica in aceeasi cauza. Pe timpul suspendarii executarii, jurnalistul respectiv a ajuns la o intelegere cu procurorii, dezvaluindu-si sursele. Procurorul ce se ocupa de caz insista ca jurnalistii sa obtina niste dispense de la sursele lor, potrivit carora ar putea sa le decline identitatea in fata instantei. Presa americana se arata impotriva unei asemenea solutii, ce ar face ca nici un angajat, care e martor la afaceri necurate in cercurile guvernamentale sau ale marilor corporatii, sa nu mai dezvaluie nimic presei.