Traian Băsescu: Am primit cu surprindere propunerea de a-l numi drept ministru pe Lăzăroiu, dar nu am vrut să le tai elanul
0
În această seară președintele Traian Băsescu a fost invitat în emisiunea "Ediție specială", difuzată pe TVR 1, unde a discutat despre sistemul antirachetă, războiul florilor, aderarea la spaţiul Schengen, dar şi despre alte probleme de actualitate.
Din declaraţiile președintelui României:
Despre Regele Mihai: Nu comentez (invitarea regelui într-o şedinţă solemna a parlamentului) dar nu-mi schimb punctul de vedere exprimat anterior pentru că nu am de ce. Nu cred că aş participa la această şedinţă solemnă, dacă aş fi invitat
- Am cerut curaj pentru deschiderea proiectelor legate de exploatarea aurului, cuprului, ţiţeiului. Trebuie exploatate aceste resurse pentru ne ajuta în perioada de criză. Trebuie clarificată şi problema Rompetrolului. Nu vreau să se repete povestea cu certificatele CO2. Dacă Guvernul nu ia decizii la un moment dat o să le cer să plece.
- Eu nu o să-mi abandonez mandatul. Să vedem ce vor arăta alegerile din 2012 ca soluţii politice.
- Propunerea lui Lăzăroiu pentru ministru a venit de la partid, nu de la mine. Eu mă aşteptam şi convenisem cu premierul asupra numelui Sulfina Barbu. Am primit propunerea cu surprindere dar nu am vrut să le tai elanul. Nu pot spune că m-a dezamăgit prestaţia lui Lăzăroiu. Eu voi continua să colaborez cu el.
- Am îndeplinit condiţiile de aderare la spaţiul Schengen. Avem alte probleme, în partea politică, nu în criteriile tehnice de aderare. Finlanda este deranjată de ţigani. Olanda este deranjată de justiţie. Faptul că Olanda nu are argumente este dat chiar de comunitatea de afaceri. Olanda este cel mai mare investitor în România.
- Războiul florilor nu are nicio legătură, România are o luptă cu evaziunea fiscală. Şi Olanda trebuie să ştie că România e anagajată într-o bătălie necruţătoare împotriva evaziunii fiscale
- Am vorbit despre o presiune asupra României de a se implica într-un eventual conflict cu Transnistria. Interesul meu a fost să testez dacă SUA şi UE vor rămâne la fel de pasive ca faţă de Georgia şi în situaţia în care se va întâmpla acelaşi lucru cu Transnistria.
- Nu pot credita telegrama Wikileaks legată de temerile mele privind un conflict cu Rusia, în 2008. Dacă este o redare a ambasadei, este o redare a pozitiei mele publice după invazia Georgiei. Discuţia cu senatorul american a avut loc în prezenţa ambasadorului Taubman. Acele afirmaţii nu imi erau atribuite, erau poziţia ambasadorului.
- Rusia este conştientă că sistemul nu este unul ofensiv şi că este dreptul legitim al unui stat de a se apăra.
- Toate structurile de securitate ale României au fost un partener excelent al SUA. Astfel am putut ajunge la acest acord.
- Statele care nu au forţe aeriene trebuie să plătească altor state să le facă poliţia aeriană.
- Securitatea sistemului antirachetă nu are legătură cu achiziţia de avioane F16. La intrarea în NATO ne-am angajat însă să avem 48 de avioane compatibile NATO. Statele Unite au propus o viziune regională asupra capacităţii forţelor aeriene. Se caută soluţii de finanţare pe termen lung. România poate suporta un program pe termen lung prin care să plătească anual 200-300 de milioane.
- Toate studiile arată creşterea riscurilor unor lovituri cu rachete balistice, inclusiv în România. Avem două reactoare nucleare în funcţiune, combinate chimice, obiective industriale care trebuie să fie apărate.
- În acord este stipulat ca utilizarea sistemului se face în acord cu dreptul la apărare.
- Acordul are prevederi legate de protecţia mediului şi a cetăţenilor, a vieţii umane, răspunderea - ce se întâmplă pe teritoriul României e în răspunderea României, ce se întâmplă în afara spaţiului aerian al României, e răspunderea SUA
- Costurile pentru instalarea echipamentelor le suportă SUA. Costurile cu funcţionarea bazei revin partajat în funcţie de suprafaţa utilizată.
- Baza de la Deveselu se află sub jurisdicţie românească.
- În acord există formularea: SUA sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României . Nu este vorba numai de acordul antirachetă. Securitatea vizează şi informaţia.
- Şi România şi SUA câştigă securitate în urma amplasării elementelor sistemului antirachetă în ţara noastră. Sistemul este unul strict defensiv. Un act bilateral privind parteneriatul va trece prin parlamentele ambelor ţări. Până la desecretizare, şi eu sper în următoarea săptămână să se întâmple acest lucru - vă garantez că nu există niciun act adiţional secret.
Se încarcă comentariile...
