"Nu mai vrem să fim umiliţi!"

Primul protest al bolnavilor de cancer din România a avut loc, ieri, în Capitală Aproape 100 de bolnavi de cancer au protestat, ieri, în faţa Ministerului Sănătăţii, nemulţumiţi de

Primul protest al bolnavilor de cancer din România a avut loc, ieri, în Capitală

Aproape 100 de bolnavi de cancer au protestat, ieri, în faţa Ministerului Sănătăţii, nemulţumiţi de situaţia fără precedent existentă în oncologia românească. Sătui de birocraţia din sistemul de sănătate, care îi obligă să alerge cu reţeta în mână de la o farmacie la alta, dar şi de indiferenţa autorităţilor, bolnavii au ales să îşi ceară drepturile în stradă.

Ioana are 49 de ani şi este din Bucureşti. În urmă cu 10 ani a fost diagnosticată cu limfom malign (cancer în sânge) stadiul IV, fără şanse. Nu a cedat. S-a luptat pentru fiecare gură de aer, a ignorat boala, s-a rugat. Deşi cel mai mic efort înseamnă un chin pentru corpul slăbit al femeii, aceasta a ţinut să fie alături de colegii ei de suferinţă. "Nu vreau ca alţi bolnavi să mai treacă prin ce am trecut eu. Au fost luni în care primeam tratamentul cu întârziere sau eram obligată să mi-l cumpăr singură. De câteva ori am fost nevoită să împart patul de spital cu o altă bolnavă. Nu este posibil aşa ceva. După ce că suferim din cauza bolii, mai suntem şi umiliţi", ne-a declarat femeia, care a depus personal un protest la Ministerul Sănătăţii. Fără niciun răspuns însă.

370.000 de români au acest diagnostic

La fel s-a întâmplat şi cu protestul depus în urmă cu trei săptămâni de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC). "Dacă acest protest era luat în serios, nu mai ajungeam aici, ţinând cont de starea în care ne aflăm. Nu am dorit să forţăm nota, însă nu am avut de ales", a spus, la rândul său, Adriana, membră a FABC. Prin această scrisoare de protest, cei 370.000 de bolnavi de cancer din întreaga ţară solicitau ministrului sănătăţii eliminarea procedurilor de aprobare a tratamentelor, accesul imediat la tratament al tuturor pacienţilor, fără criterii discriminatorii, ca stadiul bolii sau vârsta, înfiinţarea registrului naţional de cancer, precum şi accesul la servicii medicale de calitate, furnizate de specialişti, şi nu de medici internişti, cu pregătire de patru luni în oncologie.

În acest moment, se află sub tratament aproximativ 76.000 de persoane.

O parte din aceste revendicări s-au regăsit şi pe pancartele afişate ieri de protestatarii veniţi din toate colţurile ţării: "Repartizaţi fondurile corect în toate judeţele", "Dorim să fim trataţi de specialişti, nu de competenţe şi atestate", "Asiguraţi banii pentru programele de depistare a bolii".

Farmaciştii, obligaţi să onoreze reţetele

După două ore de protest, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a consimţit să stea de vorbă cu bolnavii. "Surprinzător, ne-au fost acceptate toate revendicările. Mâine (n.r. - astăzi) va fi o teleconferinţă cu preşedintele CNAS, care va avertiza atât medicii, cât şi farmaciştii că pacienţii trebuie să aibă acces mai rapid la medicamentele oncologice. Am primit şi o promisiune de mărire cu 10% a bugetului alocat programului naţional. Însă nu ne amăgim cu promisiuni", ne-a declarat Cezar Irimia, vicepreşedintele FABC.

În urma discuţiilor avute cu reprezentanţii protestatarilor, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că, până la 18 mai, se va înfiinţa o comisie care va veni în sprijinul bolnavilor de cancer. Aceasta va cuprinde şi doi reprezentanţi ai FABC. Comisia va monitoriza derularea programului de cancer şi va căuta să identifice noi metode pentru a reduce birocraţia din sistem. În acelaşi context, ministrul a anunţat înfiinţarea Institutului de Oncologie de la Iaşi, al treilea din ţară, după cele de la Cluj şi Bucureşti. Nicolăescu a mai spus că va reactualiza protocoalele de tratament, precum şi cele de prevenţie împotriva cancerului.

Presa internaţională, cu ochii pe demonstraţia de la Bucureşti

Bugetul destinat tratării cancerului în România, pentru anul în curs, este de 336 milioane de lei, o sumă nesemnificativă comparativ cu bugetul cheltuit pentru tratarea acestei boli de alte state ale Uniunii Europene, atrage atenţia publicaţia britanică "The Independent". Cotidianul dă exemplu Marea Britanie, care a cheltuit, în perioada 2005-2006, 4,3 miliarde de lire. Din septembrie 2006, specialitatea oncologie medicală a fost desfiinţată în România. Faptul că bolnavii de cancer vor fi îngrijiţi de medicii internişti va duce la scăderea calităţii îngrijirilor acordate acestora, mai arată "The Independent". Publicaţia atrage atenţia că ţara noastră ar putea rămâne în urma celorlalte ţări europene din acest motiv.