Disponibilizările în sectorul bugetar vor fi de 70.000 de angajaţi până anul viitor

În ciuda unor voci care au susţinut că scrisoarea de intenţie a fost deja trimisă Fondului Monetar Internaţional şi că orice formă de dialog cu sindicatele este simulată, ministrul Finanţelor a declarat joi că scrisoarea va fi aprobată miercurea viitoare, pentru ca la sfârşitul lunii iunie să poate fî făcut transferul tranşei de la FMI. Cifra oficială trecută în această scrisoare, reprezentând numărul bugetarilor disponib

"Nu avem ţelul de a da oameni afară. În scrisoarea de intenţie scrie că vom restructura diverse sectoare ale părţii bugetare a economiei româneşti,  pentru a coborî numărul de angajaţi, de la 1.360.000 în acest moment, la 1.290.000, anul viitor. Este o discuţie cu care toată lumea este de acord, că în sectorul bugetar există un exces de personal, vis-a-vis de calitatea serviciilor", a declarat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, în cadrul emisiunii Arena Publică de la televiziunea publică. 

Citeşte şi:

25.000 de moldoveni au devenit şomeri în primul an de criză

Iaşi: Ajutorul de şomaj, mai atractiv decât munca

Cuprinsul scrisorii de intenţie va rămâne la forma actuală, fără ca măsurile propuse de sindicate să fie luate în considerare. Singurul capitol la care ar putea fi aduse modificări este cel referitor la piaţa muncii, unde ar putea fi introduse nişte elemente legate de evaziunea fiscală pe piaţa muncii şi de modul în care se va face modificarea codului muncii şi a legii contractelor colective, potrivit ministrului de Finanţe.

Printre măsurile alternative propuse de sindicate se numără şi cea a tăierii din cheltuielile materiale. "Avem paralela taxe mai mari sau tăiem din cheltuieli. Haideţi să tăiem din toate cheltuielile. Sunt instuituţii publice cu doi şoferi şi cinci maşini. Guvernul a aprobat. Tăiem din cheltuieli materiale şi servicii şi apoi vedem ce tăiem de la populaţie. Dar nouă ni se propune să tăiem tot de la populaţie şi acolo la clientela politică lăsăm bănuţii", este de părere videpreşedinte cartel Alfa, Petru Dandea.

2,5 miliarde de euro - cheltuielile din sectorul sanitar

Vlădescu însă, susţine că cele mai multe costuri la capitolul cheltuieli materiale implică medicamentele compensate şi sectorul sanitar. "Noi cheltuim cam 5 miliarde de euro pentru cheltuieli materiale în toată România, din care jumătate aparţin sectorului sanitar. Achiziţiile publice sunt tot ceea ce presupune funcţionarea sistemului. În ceea ce priveşte achiziţiile de autovehicule, mobilier, au fost stopate. Nu există acest tip de achiziţie în acest moment", a declarat ministrul.

Întrebat de ce se aplică o scădere cu 15% tuturor pensiilor, Vlădescu a explicat: "Cel care primeşte 300 de lei pensie, în 80% din cazuri nu este un contributor. El primeşte pensie fără să fi contribuit vreodată la sistem. Dacă am avea resurse, nu am mai tăia pensii sau salarii. Dacă mâine ne gândim să compensăm o pensie care coboară de la 800 de lei la 700 de lei, pentru a acoperi acea diferenţă, trebuie să găsim 100 de lei. Dacă mâine ne gândim să acordăm ajutoare pentru IMM-uri, trebuie să găsim suma echivalentă pentru acele ajutoare".

Ce se întâmplă dacă se amână tranşa de la FMI

Şeful misiunii FMI în Romania, Jeffrey Franks, a declarat că în cazul în care nu vor fi aplicate măsurile pentru reducerea cheltuielilor, anunţate de oficialii români, Fondul va amâna acordarea tranşei care urmează să fie virată în iulie. Ministrul Finanţelor a explicat ce ar însemna pentru România amânarea tranşei.

"Singura noastră sursă de finanţare va fi piaţa internă. Deci singurul loc din care vom putea lua bani va fi sectorul bancar românesc şi eventual de la cetăţenii din România. Acest lucru va genera subsecvent o creştere a costului acestei datoriii publice. Orice reducere ulterioară pe care am vrea să o facem,  va fi echivalată cu banii în plus pe care îi dăm pentru a plăti dobânzile datoriei publice. Din acel moment, reducerile care ar trebui făcute, ar trebui să fie mult mai dure pentru a compensa şi creşterea costului datoriei publice. În momentul în care te duci în sectorul bvancar românesc şi spui vreau mai mulţi bani decât am vrut până acum, sectorul bancar va spune nu mai am de unde să-ţi bdau. Sectorul extern ne va spune în a doua zi după ce se opreşte acordul cu Fondul Monetar că nu ne mai dă. pentru că nu au încredere", a spus ministrul Finanţelor.