Se vinde mai bine cu sex

cumpărătorului.Această tehnică de marketing are însă şi alte efecte decât creşterea vânzărilor, astfel că am ajuns să vedem în reclame doar trei tipuri de femei: atractive, casnice sau

cumpărătorului.
Această tehnică de marketing are însă şi alte efecte decât creşterea vânzărilor, astfel că am ajuns să vedem în reclame doar trei tipuri de femei: atractive, casnice sau mame/bunici. Creatorii de publicitate spun că este vorba şi de gustul publicului, mare amator de intrigi scurte cu subiecte legate de sex. Câteva dintre ele au făcut recent vâlvă, cum ar fi gărgăriţele de la Peugeot, tinerii goi din maşina înzăpezită de la Coca-Cola sau băutorul de Bergenbier care se trezeşte alături de desuurile unei femei foarte grase.
Două gărgăriţe se "bucură" una de cealaltă într-un Peugeot 207 cu foarte multă pasiune. Este numai unul dintre multele afişe sau spoturi publicitare care folosesc sexualitatea pentru a vinde produsul, pentru că nenumărate cercetări realizate de-a lungul anilor au arătat că "sexul vinde" şi, mai mult de atât, vinde bine. În media românească actuală mai găsim cele două printuri Bamboo, reclamele la Mărgăritar sau Alintaroma. Lista poate continua, cu sexualitate mai învelită sau mai dezgolită, mai fizică sau mai statică. "Nu există reguli", spune Diana Butaş, art director Grey Worldwide, "doar riscul că dacă depăşeşti măsura să fie cenzurate. Publicul gustă genul ăsta de reclame, singurii care pun bariere sunt clienţii. Ei gândesc în funcţie de targetul pus pe hârtie, oamenii din creaţie în funcţie de oamenii cu care ies la bere. Publicul adoră intrigile scurte legate de sex. Un exemplu foarte bun este reclama Bergenbier cu tipul cu grasa în pat", mai spune Diana Butaş.
Unul dintre efectele directe al folosirii acestui gen de publicitate este cel asupra imaginii femeilor. Ele apar în numai trei ipostaze în publicitate, în marea majoritate a cazurilor: ori obiecte sexuale, ori femei casnice, ori mame sau bunici. "Numeroase cercetări occidentale au evidenţiat faptul că în noua cultură promoţională femeile promovează consumul de detergenţi, produse alimentare şi cosmetice (80%), în timp ce bărbaţii "vând" calculatoare, servicii bancare, asigurări etc. (în proporţie de 80%)", spune prof. univ. dr. Daniela Frumuşani, şef al catedrei de Antropologie culturală şi comunicare din cadrul Facultăţii de Jurnalism şi ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti.