Cât de verzi sunt statele Europei?

Un raport al Comisiei Europene dezvăluie planurile de reducere a poluării pe continentul nostru, pentru viitorii 20 de ani. La Conferinţa Naţiunilor Unite de la Bali, care va avea ca subiect

Un raport al Comisiei Europene dezvăluie planurile de reducere a poluării pe continentul nostru, pentru viitorii 20 de ani.

La Conferinţa Naţiunilor Unite de la Bali, care va avea ca subiect problema încălzirii globale, Uniunea Europeană va fi prezentată drept model pentru toate celelalte state ale lumii, pentru modul în care gestionează programul de reducere a poluării. Cu câteva zile înainte de negocierile din Indonezia, unde, între 3 şi 14 decembrie, se vor întâlni lideri veniţi din toate ţările lumii, Comisia Europeană a dat publicităţii cifrele care arată cât de bine şi-au respectat angajamentele, asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto, statele Uniunii Europene.

Înţelegerea de la Kyoto a fost parafată de 36 de state în decembrie 1997 şi a intrat în vigoare în februarie 2005. Între timp, numărul ţărilor care au decis să reducă emisiile de gaze ce provoacă efectul de seră a ajuns la 172, cu câteva excepţii notabile: Statele Unite, China şi Australia. Seceta din ultimii ani i-a determinat însă pe australieni să aducă la conducerea ţării un partid care a promis că va adopta hotărârile de la Kyoto. Preşedintele Franţei a obţinut serioase angajamente şi de la liderii americani şi chinezi. Şi, cum schimbarea climei a devenit între timp evidentă pentru oricine, e de aşteptat că la Bali toate statele lumii vor accepta să ia măsuri severe împotriva poluării.

Obiective "realizabile"

Comisia Europeană consideră că cele 15 state europene care au semnat iniţial Protocolul de la Kyoto îşi vor putea respecta angajamentul de a reduce până în 2012 cu 8% nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, raportat la valorile măsurate în 1990. Stavros Dimas, comisarul de mediu al Uniunii, a declarat pentru France Presse că, după toate măsurătorile, statele europene îşi vor reduce emisiile de CO2 cu 7,4% până în 2010. El a precizat că restul membrilor, adică cele 12 state care au aderat după 1997, au promis reduceri chiar mai mari, de remarcat la acest capitol fiind Bulgaria, care s-a angajat să reducă poluarea cu 41% până în 2010, faţă de nivelul din 1990.

Finlanda, pe primul loc

Cele mai serioase angajamente le-a făcut Finlanda, care a promis că va scădea nivelul poluării la numai 40% din cel înregistrat în 1990. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 60% este cel mai ambiţios obiectiv din întreaga lume. Pe locul doi se situează Germania şi multe dintre fostele state comuniste. În toată Europa de Est, ca şi în România, nivelul emisiilor de CO2 şi al altor gaze cu efect de seră a scăzut mult faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. Dar nu din cauza unor măsuri severe împotriva poluării, ci mai mult pentru că au fost închise marile platforme industriale, care au dat faliment în lanţ imediat după ce au pierdut sprijinul guvernelor comuniste.

Malta, pe ultimul

Comisarul Stavros Dimas a semnalat cazul special al Franţei, care şi-a propus scăderea nivelului de poluare cu numai 3,4%. Obiectivul guvernului de la Paris pare mediocru, dar nu este. Explicaţia stă în nivelul redus al poluării pe teritoriul francez în anul 1990. Această ţară îşi produce de mai bine de 30 de ani energia necesară industriei din surse predominant nucleare şi, încă de pe atunci, înregistra un nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de seră.

"Poluarea din UE trebuie să scadă proporţional cu situaţia concretă din fiecare stat membru", a explicat comisarul citat.

Sunt şi "oi negre" în clasamentul Comisiei Europene, precum Spania, unde emisiile poluante au crescut cu 29%, şi Portugalia, unde se înregistrează o creştere cu 23%. Totuşi, pe ultimul loc se află Malta, unde nivelul poluării din 1990 a fost în continuă creştere şi a ajuns la 123% în prezent.
***

Uniunea Europeană pleacă la Bali cu un obiectiv ambiţios: reducerea poluării cu 30% până în anul 2020, raportat, desigur, tot la nivelul din 1990. Comisarul Stavros Dimas a precizat că la Bruxelles s-a luat decizia promovării, prin subvenţii, a energiilor regenerabile, iar cota propusă este cât se poate de realistă. Scopul final al tuturor acestor eforturi este scăderea temperaturii medii anuale, pe întreaga planetă, cu două grade Celsius, ceea ce ar garanta revenirea climei pe făgaşul pe care se afla la începutul secolului al XX-lea.