FOTO "Iarba" nu este atât de "eco" pe cât s-ar crede. Cum consumă drogurile resursele planetei
0
Dependenţa, crimele şi alte "maladii" ale societăţii sunt doar o parte din consecinţele producţiei şi comercializării drogurilor. Acestora li se adaugă consumul resurselor planetei. Canabisul, cocaina, heroina, marijuana şi chiar "drogul verde" al Africii - khat - consumă resurse importante ale globului, trage un semnal de alarmă National Geographic.
Marijuana şi megawaţii
"Iarba" nu este atât de "eco" pe cât s-ar crede. Când vine vorba de consumul de megawaţi, marijuana este fruntaşă în top.
Potrivit unui studiu efectuat anul acesta, crescătorii din SUA au consumat energie electrică în valoare de cinci miliarde de dolari prin utilajele de iluminare, ventilare şi dezumidizare, scrie National Geographic. Acest consum ridicat nu a trecut, însă, neobservat de autorităţi, care urmăresc diferenţele de la locuinţă la locuinţă pentru a le identifica pe cele în care "creşte iarba".
Metamfetaminele şi deşeurile toxice. Ecstasy şi copacii din Cambodgia
Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA, la fiecare 400 de grame de metamfetamină vândute pe stradă există două-trei kilograme de deşeuri toxice, majoritatea ajungând în sistemul de canalizare unde rămâne ani la rând. Laboratoarele de metamfetamină improvizate în case obişnuite supun atât persoanele care locuiesc acolo, cât şi cele din împrejurimi la riscul de îmbolnăvire, cele mai dese probleme fiind cele respiratorii. În aceeaşi categorie, cei de la National Geographic au introdus şi drogul MDMA, sau ecstasy.
Spre exemplu, o specie de copaci din Cambodgia este supusă la defrişări masive, pentru că furnizează safrolul, un ingredient esenţial în procesul de fabricare a drogului. Potrivit unei statistici a Poliţiei Federale australiane, safrolul extras din arborii din Cambodgia a facilitat fabricarea a 260 de milioane de tablete de ecstasy, în valoare de 7,6 miliarde de dolari, doar în 2008.
Cocaina şi petrolul
De zeci de ani, specialiştii în protecţia mediului avertizează asupra pericolului distrugerii pădurilor tropicale din Columbia, Peru şi Bolivia, din cauza producţiei de cocaină, ce ajunge pe pieţele din America de Nord şi din Europa. Autorităţile americane estimează că, în Columbia, 62.000 de hectare de pământ au servit producţiei de cocaină, doar în anul 2010.
Zona unde creşte coca este afectată atât de plantarea organismului vegetal, cât şi de insecticidele, fungicizii şi de fertilizatorii folosiţi pentru dezvoltatea acesteia. Totodată, produsele petrolifere au un rol important în fabricarea cocainei, frunzele de coca fiind îmbibate şi în substanţe precum gazolină şi kerosen. Aproximativ 80 de litri de kerosen sunt consumaţi la producerea fiecărui kilogram de cocaină care pătrunde pe piaţă.
Khat - "drogul verde al Africii" care soarbe apă
Yemen ar putea fi primul stat din lume unde creşterea khat-ului privează populaţia de la accesul la apă. Potrivit Băncii Mondiale, cultivarea "drogului verde" consumă 30% din apa subterană de pe teritoriul yemenit. Nici consumul de combustibili fosili nu poate fi trecut cu vederea, în condiţiile în care în zonele rurare unde este creşte khat-ul sistemul de irigare este susţinut de pompe diesel.
Heroina, solul şi substanţele toxice
Asemenea cocainei, piaţa globală de heroină şi de alte opiacee a favorizat defrisări masive în Afganistan şi Asia de sud. La fel ca planta de coca, macul absoarbe o cantitate foarte mare din resursele solului. Odată consumate, crescătorii ard zone întregi de pădure pentru a lăsa loc pentru creşterea plantei.
Producţia de opium s-a extins în Mexic şi în Guatemala, unde macul este crescut în canioanele montane sau pe marginea unor văi izolate pentru a trece neorbservat de autorităţi. După ce creşte planta, fabricarea heroinei implică tratarea cu substanţe toxice, precum acidul clorhidric, acetona, amoniacul şi varul, toate reziduurile infiltrându-se în pământ.
Se încarcă comentariile...
