Ce nu ştiu liderii lumii despre energie

Un profesor american spune că toţi preşedinţii trebuie să dea atenţie ştiinţelor exacte, pentru că altfel nu vor putea lua decizii. Richard Muller, profesor la Universitatea Berkeley, e convins că marii lideri ai lumii nu mai pot fi lipsiţi de cunoştinţe tehnice.

Un profesor de Ştiinţe de la Universitatea Berkeley din California a publicat în august 2008 un manual de fizică destinat viitorilor preşedinţi. Cartea a devenit celebră după ce un important cotidian american a semnalat, la începutul acestei săptămâni, că niciunul dintre candidaţii pentru Casa Albă nu e competent atunci când vine vorba de ştiinţe exacte.

Teroriştii sunt mai bine informaţi

Richard Muller pleacă de la ideea că atacuri precum cele de la 11 septembrie 2001 ar fi putut fi evitate dacă liderii lumii ar fi avut cunoştinţe elementare în domeniul ştiinţelor exacte. El spune că, deşi, de regulă, toţi preşedinţii au consilieri pe probleme de ştiinţă, adesea aceştia din urmă sunt mult mai preocupaţi să obţină fonduri pentru cercetare decât să ofere soluţii eficiente.

Dacă preşedinţii americani ar fi ştiut că benzina are o energie de 15 ori mai mare decât dinamita, poate că planurile strategice de apărare ale SUA ar fi prevenit un atac precum cel de la New York, unde combustibilul avioanelor a făcut o pagubă mult mai importantă decât bombele tradiţionale.

De altfel, chiar teroristul Jose Padilla a recunoscut la proces că Al-Qaeda preferă să cumpere câteva zeci de apartamente bine plasate şi să le detoneze cu ajutorul conductei de gaz decât să dea bani pe o armă “murdară” radioactivă.

Cărbunii, eficienţi şi ieftini

Şi în privinţa energiei preşedinţii sunt prost informaţi. Ceea ce ştiu liderii lumii despre cărbune, spune Muller în volumul “Fizică pentru viitorii preşedinţi”, este că acest combustibil poluează prea mult. Ceea ce nu ştiu însă e mult mai important.

Cărbunele produce aceeaşi energie ca şi benzina, dar la un preţ de zece ori mai mic. Şi, din fericire, din cărbune se poate extrage... gazolină!

Procedeul numit “gazeificarea cărbunilor” le-a fost complet necunoscut liderilor de la Casa Albă, pentru că, dacă ar fi ştiut de el, în mod sigur n-ar mai fi cheltuit atât de mulţi bani prin Orientul Mijlociu în căutarea petrolului.

Tocmai pentru că este ieftin, cărbunele este principala sursă de energie folosită în China şi India. Şi dacă liderii lumii vor să reducem poluarea în mod eficient, mult mai ieftin ar fi să li se ofere acestor ţări ajutorul necesar pentru crearea de centrale electrice nucleare sigure decât să le “certăm” la nesfârşit că ard cărbuni şi produc imense cantităţi de CO2.

Investiţii “cu cap” în ştiinţă

Întrebat dacă nu crede că procedeul de “îngropare a dioxidului de carbon” s-ar putea dovedi mult prea costisitor, Richard Muller a oferit un răspuns şocant. “Şi programul Apollo a costat mult, dar asta nu ne-a împiedicat să-l ducem la bun sfârşit”.

Fizicianul american consideră că politicienii s-au descurajat prea repede şi sunt gata să renunţe la ideea de a îngropa CO2 pentru că nu înţeleg cât de mari sunt celelalte costuri.

De pildă, cei mai mulţi sunt convinşi că maşinile electrice sunt o soluţie ideală ca să poluăm mai puţin, dar nu ştiu că acumulatorii acestora sunt complet epuizaţi după 1.000 de încărcări şi nimeni nu ia în considerare cât de mult costă şi poluează planeta aceste înlocuiri.

Muller spune că s-au investit sume enorme în producerea unor maşini cu zero emisii, dar nimeni nu s-a gândit că ele nu vor fi cumpărate de miliardele de pământeni săraci, care vor continua să polueze cu maşinile lor vechi.

“La nivelul planetei, mult mai puţin ar fi costat o investiţie în realizarea unor scuturi de protecţie împotriva reziduurilor nucleare sau în extragerea metanului din apele oceanelor şi arderea lui completă. Metanul este mult mai periculos pentru efectul de seră decât CO2”, spune el.

Schimbarea climei, mult exagerată

Adresându-se direct viitorului preşedinte al Statelor Unite, despre care acum ştim că va fi Barack Obama, Richard Muller îi recomandă acestuia să nu creadă toate rapoartele alarmiste, pentru că multe au fost infirmate deja de realitate.

Astfel, chiar dacă încălzirea globală este un fenomen real şi palpabil, nu înseamnă că oraşele americane vor dispărea sub ape, precum New Orleans!

Predicţiile făcute de specialişti se bazează pe nişte calcule probabilistice care doar presupun cum se va schimba clima, dar nu au cum să prevadă modul în care va reacţiona planeta la creşterea cantităţii de CO2 din atmosferă.

S-a spus, de pildă, că va fi din ce în ce mai cald. Datele concrete arată însă că cel mai cald an din ultimii 20 de milioane de ani a fost 1998.

De atunci au trecut deja zece ani şi, deşi concentraţia de CO2 a continuat să crească, temperatura medie anuală a scăzut un pic în loc să crească.

În plus, meteorologii spun că în viitorii cinci ani temperatura va scădea chiar şi mai mult.Ca atare, Muller îi recomandă lui Barack Obama să se apropie cu interes de ştiinţele exacte, pentru că numai ele îl vor ajuta să ia decizii corecte pentru anii ce vin. 

Cucerirea spaţiului, întârziată degeaba

Din lipsa cunoştinţelor de fizică, deciziile luate de politicieni privind programele NASA au risipit resurse importante şi au progresat puţin. Cercetătorii au căutat soluţii pentru călătoriile oamenilor, deşi aparatele funcţionează în spaţiu mai bine fără ei. “Dacă s-ar fi investit în robotică, am fi fost departe acum”, crede Muller.