Un silvicultor român conduce Uniunea Europeană a Pădurilor

Marian Stoicescu spune că legislaţia noastră de apărare a pădurilor ar trebui să aibă ca model Franţa şi Germania. Marian Stoicescu e primul expert european în păduri. Face parte din

Marian Stoicescu spune că legislaţia noastră de apărare a pădurilor ar trebui să aibă ca model Franţa şi Germania.

Marian Stoicescu e primul expert european în păduri. Face parte din Asociaţia Europeană a Forestierilor şi ţine legătura cu toate instituţiile europene de profil. În prezent, el e secretarul Uniunii Europene a Forestierilor. După ce a fost silvicultor o viaţă întregă, a vrut să apere pădurea şi altfel a înfiinţat o organizaţie neguvernamentală pentru păduri.

Preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, din care fac parte personalităţi academice precum Victor Giurgiu, Mircea Maliţa şi Ioan Milescu, Marian Stoicescu, vrea să schimbe actualul proiect al Codului Silvic pentru că, prin modul de administrare propus, pădurile sunt în pericol.

- De ce o Federaţie pentru Apărarea Pădurilor?
- Pentru că în România au fost distruse cam 350.000 de hectare de pădure. Iar lucrurile nu se vor opri aici dacă adoptăm legi proaste. Vrem să participăm şi să fim consultaţi la fiecare lege despre păduri care se adoptă. Până acum, am fost refuzaţi de către reprezentanţii Ministerului Agriculturii atunci când am vrut să aducem îmbunătăţinri la legile pe care le propuneau ei.

- Ce rol are Federaţia în România?
- Deocamdată ne axăm pe reglementările legislative din România, unde e foarte mult de lucru. Vrem să fim un oragnism similar Observatorului Forestier de la Nancy, din Franţa, care e în curs de constituire. Acest observator va monitoriza activitatea forestieră din toate ţările europene. Prin Federaţia pentru Apărarea Pădurilor am dorit să creăm un organism similar acestui observator. Reacţia Comisiei Europene e de susţinere pentru noi.

- De ce e nevoie de un observator forestier la noi?
- Dacă în Vest cazurile de infracţiune asupra pădurilor sunt foarte rare, la noi, respectul faţă de pădure nu există. Dar acest fapt e determinat şi de starea de sărăcie a oamenilor. În unele ţări ale Uniunii, pădurea nu necesită structuri care să o apere, de exemplu în Austria, dar la noi nu se poate să nu existe aşa ceva. Cum silvicultura românească e un domeniu de tradiţie şi e reglemetată încă din a doua jumătate a secolului nouăsprezece, cu structuri bine definite, e foarte uşor să avem o monitorizare atentă a pădurii, mai ales în zona rurală. Aici, pentru că populaţia e săracă, avem cele mai multe infracţiuni.

- Ce aţi propus pentru noul Cod Silvic?
- Adaptarea lui la nişte realităţi noi. Codul Silvic de acum e o lege bună, dar trebuie să schimbăm unele lucruri pentru a fi în ton cu legile europene. Codul Silvic actual face referire cu precădere la pădurea proprietate a statului. Dar acest gen de pădure urmează să dispară -practic - din noul proiect, care nu respectă un principiu fundamental în silvicultură, potrivit căruia orice pădure, independent de mărimea şi de forma de proprietate, trebuie să aparţină unui ocol silvic, astfel încât să fie asigurată gestionarea ei durabilă, prin respectarea strictă a reglementărilor în vigoare.

Noua lege nu menţionează nici măcar constituirea ocoalelor de regim silvic pentru administrarea pădurilor de suprafaţă mică, proprietate a persoanelor fizice şi juridice.
După cum ştim, ocoale de regim silvic au existat şi în perioada interbelică şi au administrat cu rezultate foarte bune pădurile micilor proprietari şi chiar unele păduri dispersate ale statului.

- Aţi declarat că noul Cod Silvic nu e adaptat la noile condiţii climatice. Cum asta?
- Păi, tocmai inundaţiile, secetele şi alunecările de teren sunt cauzate de lipsa sau insuficienţa pădurilor. Noi am propus ca puţinele păduri existente în zonele secetoase ale ţării să fie apărate printr-un regim special de conservare. Iar în aceste zone să fie plantate perdele forestiere de protecţie. Pădurea e un bun naţional şi aşa ar trebui să rămână, dar în prezent nu e deloc aşa, pentru că este victima intereselor unui grup restrâns care face legi.

- Ce se va întâmpla cu terenurile de la ocoalele silvice de stat?
- Cei care au făcut proiectul de Cod Silvic consideră că serviciile silvice trebuie făcute de către ocoalele silvice, ceea ce e foarte bine, dar nu se face niciun fel de arondare a ocoalelor silvice. Suntem în situaţia ca 2-3 ocoale silvice să asigure serviciile silvice pentru toate proprietăţile private.

E aberant, dar se poate ajunge aici. Se dă drumul la păşunat în pădurile de protecţie, ceea ce va dăuna în viitor, pentru că se distrug puieţii. De asemenea, se dă undă verde la scoaterile terenurilor din fondul forestier, ceea ce majorează de cinci ori terenul care poate fi scos din acest fond pentru construcţii. Vom asista la păduri de vile în jurul oraşelor. Terenul statului pe care e pădurea sau un obiectiv forestier poate fi vândut de către stat. Chiar dacă se menţionează că se va cumpăra un alt teren de aceeaşi valoare se aduce marii prejudicii pădurii.

- Ce model recomandaţi României pentru apărarea pădurilor?
- Pe mine mă surprinde că unii spun că modelul Austria ne prinde cel mai bine. La noi nu se poate întâmpla cum e la ei. Nu ne comparăm cu ce e la austrieci. Putem să ne comparăm cu Franţa, dar România are un specific aparte din punct de vedere al biodiversităţii. Putem lua ca model şi Germania, mai ales anumite landuri.

Specialist cu mai multe invenţii

Marian Stoicescu are brevet de inventator pentru un utilaj care ajută la protecţia pădurilor şi o metodă de tratament a terenurilor fugitive. Instrumentul se numeşte "funicular-macara de sarcină mică" şi poate asigura atât transportul materialului săditor, cât şi al uneltelor necesare pentru împădurit, în cazul terenurilor în pantă foarte mare sau în alte locuri greu accesibile.

Metoda de recuperare a solului inventată de Stoicescu se numeşte "metoda solului armat" şi asigură stabilitatea terenurilor fugitive pe marne (format din roci alunecoase). Prin această metodă se asigură securitatea puieţilor prin mărirea stabilităţii terenului.

>> În România au fost distruse
cam 350.000 de hectare de pădure
Marian Stoicescu,
preşedintele Uniunii Europene a Forestierilor