Toţi românii ar putea trăi din ecoturism

Ultima modă a turismului la nivel internaţional este cel ecologic, foarte apreciat de toţi cei care iubesc natura Delta Dunării şi populaţiile de urşi, lupi şi râşi din pădurile ţării

Ultima modă a turismului la nivel internaţional este cel ecologic, foarte apreciat de toţi cei care iubesc natura

Delta Dunării şi populaţiile de urşi, lupi şi râşi din pădurile ţării noastre sunt numai câteva dintre obiectivele ce trebuie incluse în imaginea României peste hotare. Despre potenţialul ecoturistic unic al României vorbeşte Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România.

Adevărul: - Care sunt atribuţiile Asociaţiei de Ecoturism din România?

Andrei Blumer: - Asociaţia de Ecoturism din România realizează un parteneriat între sectorul de afaceri din turism şi sectorul care are ca principală activitate conservarea naturii. În cadrul sectorului de afaceri sunt incluşi tour-operatorii mici, specializaţi în aducerea de turişti din Europa de Vest în România, proprietarii de pensiuni şi ghizii. În momentul de faţă, asociaţia cuprinde în jur de 35 de membri, dintre care două treimi fac parte din sectorul de afaceri, iar ceilalţi reprezintă entităţi ce se ocupă cu conservarea naturii.

Din acest punct de vedere, organizaţia este unică nu numai în România, dar probabil şi în Europa. Am reuşit să punem împreună oamenii care fac afaceri în turism bazându-se pe natură şi pe cei care conservă natura, încercând să le oferim avantaje ambelor categorii. Noi creăm "o umbrelă" sub care se regăsesc cei care practică un turism responsabil.

- Cum e cunoscută România turistică în lume?

- Am participat, în ultima vreme, la târguri internaţionale în Londra, Viena, Berlin, Zurich şi în alte oraşe europene, şi am promovat acolo întreaga asociaţie. Am invitat în 2006 peste 20 de jurnalişti străini în România, derulând cu ei programe de ecoturism, ulterior articolele lor de presă fiind publicate în ţări precum Marea Britanie, Germania, Austria, Suedia.

Toate aceste acţiuni sunt menite a construi o imagine pozitivă şi atrăgătoare a României, care să o diferenţieze de destinaţiile cu potenţial asemănător. Avem ca punct de plecare în activitatea de marketing un studiu de piaţă realizat în 2002 şi finanţat de guvernul olandez. Am studiat atunci piaţa turistică olandeză. Întrebarea-cheie a fost: "Cum aţi dori voi, tour-operatorii olandezi, să fie promovată România pe plan internaţional, astfel încât să puteţi vinde mai mult această destinaţie?".

Olandezii au mărturisit că atunci când privesc dinspre Europa de Vest spre România, identifică în primul rând natura şi autenticitatea tradiţiilor ca elemente centrale ale brandului de ţară. Pornind de aici, acţiunile noastre au început să se simtă tot mai mult. Pot spune că interesul pentru România a crescut. Având ca barometru tour-operatorii membri AER, cifrele ne indică aproape o dublare în ultimii doi ani a numărului de turişti ce vizitează România pentru a avea o experienţă legată de natură sau de satul românesc.

- Cum contribuiţi la conservarea naturii?

- Pot spune că pe partea de conservare schimbăm în bine percepţia asupra importanţei naturii. De exemplu, acum 5-7 ani nu se folosea, în promovarea României, sintagma "România are peste o treime din populaţia de urşi, lupi şi râşi a Europei". Acum a ajuns destul de des folosită, ceea ce înseamnă că, cel puţin la nivel de percepţie, s-a conştientizat importanţa acestor animale. Pe de altă parte, direcţionăm sectorul de afaceri în turism către acţiuni concrete de sprijinire a conservării naturii, în special prin intermediul sistemului de certificare.

- Ce presupune certificarea în ecoturism pe care aţi dezvoltat-o?

- Asociaţia acţionează pe trei mari componente: cea de marketing, de certificare în ecoturism şi de strategii şi dezvoltare de produse. Noi am dezvoltat un sistem de certificare în ecoturism care se bazează pe opt criterii mari şi care definesc şi mai bine conceptul: produsul trebuie să fie focalizat pe natură, să aibă o bună interpretare a naturii şi nu trebuie să producă o presiune asupra mediului natural.

Pe lângă acestea, mai intervin contribuţia activă pentru conservarea naturii, sprijinirea comunităţii prin folosirea serviciilor de pe plan local, responsabilitatea faţă de comunitatea locală, satisfacerea turiştilor şi, în cele din urmă, marketingul corect. Acest ultim criteriu este foarte important. Promovarea zonei şi a naturii de acolo, din punctul nostru de vedere, nu trebuie să fie fondată pe un mit, gen Dracula. Nu înseamnă că nu ţinem cont de aceste mituri, dar noi preferăm să prezentăm România drept "ţara cu cei mai mulţi lupi din Europa", de exemplu, şi nu ca "ţara lui Dracula".

- Ce potenţial ecoturistic are România?

- Pe piaţa europeană de turism, România are în primul rând natură. Deocamdată, ne centrăm atenţia asupra unor zone mici, care au rămas neafectate de industrie. Au existat cazuri în care am luptat folosind ecoturismul împotriva unor cariere şi am reuşit. Natura este un punct forte în construirea imaginii României, îndeosebi în momentul acesta, când toţi pământenii au nevoie de aşa ceva.

După părerea noastră, România are cel mai mare potenţial ecoturistic din Europa. Avem câteva elemente de imagine unice. Vorbim aici de natura nealterată încă ireversibil şi de viaţa satului de zi cu zi, dar şi de elemente specifice precum Delta Dunării şi, de asemenea, peste o treime din populaţia de carnivore din Europa, adică lupi, urşi şi râşi care, cel puţin pentru Europa de Vest, reprezintă garanţia existenţei unui ecosistem natural sănătos.

- Cum se procedează în alte ţări?

- Pe plan internaţional, se pune un accent foarte mare pe turismul care are grijă de mediu. Pot da în acest sens exemplul turiştilor nemţi. Peste 50 la sută din aceştia au natura ca principală motivaţie atunci când îşi aleg o vacanţă. Dar întrebarea fundamentală pe care ne-o punem aproape zilnic este ce trebuie făcut ca presiunea extraordinară, în special asupra naturii din România, adusă în ultimii 10 ani de tot felul de proiecte de dezvoltare sau iniţiative individuale, să fie diminuată şi controlată. Dacă menţinem ritmul actual de distrugere a naturii în România, în 5-10 ani, ecoturism va mai exista doar în amintiri.

- Cum afectează schimbările climatice destinaţiile ecoturistice?

- Ecoturismul poate fi afectat destul de mult din pricina fenomenelor climatice extreme ce au loc în ultima vreme. Putem privi acest fapt din două perspective: fenomenul în sine şi percepţia turiştilor asupra fenomenului, percepţie care se reflectă în luarea deciziilor asupra alegerii vacanţei.

În momentul în care se încearcă dezvoltarea anumitor destinaţii turistice, trebuie să se ţină cont de clima care, evident, este în schimbare. Asta înseamnă de pildă că zăpada nu mai este constantă pe parcursul întregii ierni sau că în timpul verii pot avea loc fenomene extreme atât de arşiţă, cât şi de inundaţii. Dacă intenţionezi să dezvolţi o destinaţie, trebuie să priveşti atent ce se întâmplă în zona respectivă, mai ales din punctul de vedere al mediului.

Pentru că se poate întâmpla să construieşti vile sau hoteluri şi să te trezeşti că, în trei ani de zile, nu mai ai apă potabilă. Sau turiştii nu vin pentru că au aflat de la ştiri că vara, în România, oamenii mor din cauza căldurii excesive.

Din fericire, România este o ţară bine poziţionată. Din ce în ce mai mulţi turişti încep să se orienteze către destinaţii "mai aproape de casă", pentru ca presiunea ecologică adusă de transport să fie cât mai redusă. Astfel, îşi aleg destinaţii cât mai "verzi". Cu alte cuvinte, România este suficient de aproape pentru Europa de Vest şi totodată are o natură vie şi "verde". Depinde de noi dacă situaţia se va îmbunătăţi sau nu în anii care vin.

>> România are cel mai mare potenţial ecoturistic din Europa. Avem câteva elemente de imagine unice.
Andrei Blumer,
preşedinte AER