Un informatician protejează liliecii

Vlad Olteanu are 24 de ani şi s-a hotărât să-şi dedice viaţa protecţiei celor 30 de specii de lilieci din România Chiar dacă multora dintre noi ni se par respingători, Vlad Olteanu

Vlad Olteanu are 24 de ani şi s-a hotărât să-şi dedice viaţa protecţiei celor 30 de specii de lilieci din România

Chiar dacă multora dintre noi ni se par respingători, Vlad Olteanu iubeşte liliecii. Şi nu numai că-i iubeşte, dar îşi dedică tot timpul liber protejării lor. Prima experienţă cu liliecii i-a demonstrat că aceştia sunt nişte fiinţe foarte delicate, care au nevoie de protecţie.

Totul a început în anul doi de facultate, când a fost "corupt" de oamenii de la Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor (APLR) să meargă într-o tabără ecologică centrată pe problemele liliecilor. Pasiunea a fost atât de mare încât şi-a făcut masteratul pe o temă cu lilieci. Cu toate acestea, el lucrează ca informatician. Dar când cineva sună că are o problemă cu un liliac, Vlad lasă totul baltă şi merge să ajute micuţul animal.

Cel mai mic liliac trăieşte şi în România

Cel mai mic liliac din Europa se numeşte Rhinolophus Hipposderos. Are urechile ascuţite, zboară neregulat şi fâlfâit. Poate fi recunoscut uşor, pentru că îşi caută hrana aproape de pământ. Această specie de lilieci naşte un singur pui pe an. Iarna hibernează singur sau în grupuri mici, atârnând de acoperişuri. Trăieşte mai ales în regiunile împădurite, în scorburile copacilor, dependinţele caselor, peşteri şi tunele. Rhinolophus Hipposderos are între 3,7 şi 4,7 cm, iar atunci când îşi deschide aripile are 25,4 cm. Trăieşte mai ales în Europa Centrală şi de Sud, în Marea Britanie şi Irlanda.

- Cum te-ai hotărât să lucrezi pentru protecţia liliecilor?

- În timpul facultăţii m-am convins că în  România  de  azi biologia e doar un hobby costisitor. Cred că am avut noroc. Pentru că, în anul doi de studii, nişte oameni minunaţi de la Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România au venit de la  Satu  Mare  să le arate unor studenţi din Bucureşti că se poate face  ceva.  Că  pasiunea  ţine  de  foame, iar visele pot fi puse în aplicare.

- Ce spun oamenii când le spui că te ocupi de lilieci?

- Mulţi fac ochii mari şi vor mai multe detalii. Dar eu încerc să le explic că liliecii pot fi interesanţi. Eu cel puţin m-am convins că sunt adorabili. Şi asta datorită a doi oameni,  Abigel  şi  Farkas Szodoray-Parádi, de la APLR. Ei m-au învăţat că e suficient ca fiecare să  mişte  un deget ca să se răstoarne lumea... sau să revină la normal. Acum, la rândul meu, îi "corup" pe cei din jur. Pe colegii mei de serviciu, pe studenţii de la Biologie şi chiar pe adolescenţii din licee. Pe o parte din ei am reuşit să îi fac să iubească natura ca pe ei înşişi.
Liliecii, monitorizaţi din maşină

- În România, liliecii sunt protejaţi prin lege. Ce programe aveţi pentru ei?

- Există un program de monitorizare a liliecilor din maşină, în sensul că mergem cu maşina pe un drum oarecare şi înregistrăm liliecii care trec prin zona respectivă. E un proiect făcut împreună cu doi cercetători britanici. Proiectul urmăreşte evaluarea impactului asupra mediului, folosindu-i pe lilieci ca indicatori ai efectelor încălzirii globale. Proiectul a pornit de la ideea că liliecii sunt dependenţi de temperatură din cauză că hibernează.

Donaţie de la britanici

Noi am luat modelul britanic şi avem un program naţional de monitorizare a liliecilor. În fiecare vară mergem în tabără şi îi căutăm. În plus, de fiecare dată când aflăm că există lilieci într-un loc mergem imediat şi îi ajutăm pe oameni să "scape" de ei. Trebuie să ai experienţă ca să ştii cum să-i manipulezi. Am primit o donaţie în valoare de 8.640 lire de la britanici pentru Programul Naţional de Monitorizare a Liliecilor din România. Finanţarea a venit din partea Departamentului Regatului Unit al Marii Britanii pentru Mediu, Alimentaţie şi Probleme Rurale, ca o contribuţie voluntară la Convenţia Europeană de Protecţie a Liliecilor.

- Când va fi, anul acesta, "Noaptea liliecilor"?

- Nu ştim sigur, abia acum ne hotărâm. Dar va fi la sfârşit de august, început de septembrie, când se sărbătoreşte în toate ţările europene. În Europa e o zi foarte cunoscută. Vrem s-o folosim şi noi pentru a atrage atenţia publicului larg asupra situaţiei în care se află liliecii. Pe parcusul unui weekend întreg au loc excursii şi expoziţii şi sunt oferite materiale informaţionale publicului din mai multe oraşe şi regiuni europene. În România ne propunem să aducem oamenii mai aproape de aceste animale unice şi să-i familiarizăm cu viaţa lor. Vrem să le demonstrăm oamenilor că superstiţiile şi temerile legate de lilieci, cum că ne fac rău noaptea sau ne mănâncă, nu-şi găsesc echivalentul în realitate.

Demonstraţie cu detectorul de ultrasunete

- În ce oraşe pot participa românii la "Noaptea liliecilor"?

- Vom organiza evenimente la sediile Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Satu Mare, Sibiu şi Timişoara. Fiecare vizitator va primi informaţii variate despre modul de viaţă şi comportamentul liliecilor.

Îi vom învăţa pe oameni cum îi pot proteja pe lilieci. Ei pot viziona expoziţii cu fotografii ale întâlnirilor dintre oameni şi lilieci. La apusul soarelui va fi organizată o demonstraţie cu detectorul de ultrasunete, urmărindu-se dezvăluirea modalităţii prin care liliecii, micile "spirite ale nopţii", îşi urmăresc şi capturează prada, principiu ce a stat la baza radarelor moderne.

Telefonul liliacului

Românii care dau de lilieci în podurile sau în împrejurimile caselor pot suna la Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România, unde pot găsi specialişti care să vină şi să îi scape de lilieci, fără să-i omoare. Numerele de telefon sunt: 0722.673.055 sau 0721.273.153.

Liliecii sunt "ecologişti periculoşi"

Dintre toate cele 45 de specii, liliecii insectivori sunt cei mai "ecologişti". Ei au un rol important în polenizarea plantelor şi răspândirea seminţelor. În unele părţi ale lumii, mai ales în Eurasia, pot fi un pericol pentru natură din cauză că, atunci când se înmulţesc, devin dăunători pentru natură când invadează livezile. Însă cel mai negativ efect al liliecilor este faptul că transmit animalelor domestice boli, în special turbare. Aceasta este o problemă des întâlnită la tropice, unde epidemia de turbare la vaci a pornit de la muşcăturile liliecilor-vampiri infectaţi.