Vom avea eclipsă de Revelion

O eclipsă parţială de Lună va fi vizibilă din România în seara de 31 decembrie anul acesta. Anul Internaţional al Astronomiei 2009 va fi marcat şi de cea mai spectaculoasă eclipsă de Soare din ultimii zeci de ani. Aceasta se va vedea din China.

La Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din centrul Capitalei vin anual peste 5.000 de vizitatori pentru a vedea “de aproape” craterele lunare, planetele sistemului solar, alte corpuri cereşti din Calea Lactee şi chiar alte galaxii.

De-a lungul unui an, pe cer se văd toate planetele, iar prima care poate fi observată este Venus.

„Luceafărul de seară” se vede cel mai bine în această perioadă. Nu este greu de confundat. Este cea mai strălucitoare „stea“ de pe cer, al treilea corp ca luminozitate după Soare şi Lună. Văzută prin telescop, „planeta geamănă” a Pământului prezintă faze ca şi Luna.

La sfârşitul săptămânii trecute, prin luneta Observatorului Astronomic Bucureşti  planeta Venus se vedea doar pe jumătate. Fiind învăluită într-o atmosferă densă, niciun detaliu nu este vizibil  pe Venus.

Vineri seara, Luna era aproape plină. De aceea, prin telescop, craterele satelitului natural al Pământului nu au fost foarte vizibile. Acestea se observă cel mai bine la Primul Pătrar, datorită poziţiei favorabile a iluminării solare. 

Cea mai lungă eclipsă de Soare

Tot de la începutul anului până în toamnă, pe cer va fi vizibilă şi planeta Saturn. “Cu Saturn este ceva interesant anul acesta. Este vorba despre un fenomen care se produce o dată la 14 ani. Vom vedea planeta fără inele”, explică Adrian Şonka, muzeograf la Observatorul Astronomic.

 Adrian Şonka reglează telescopul, care este capabil să găsească singur obiectivele pe cer Foto: Marian Vilău

 
Dar 2009, Anul Internaţional al Astronomiei, va fi marcat de cea mai spectaculoasă eclipsă totală de Soare care a avut loc în ultimii zeci de ani.

„Este o eclipsă care va ţine aproximativ şase minute în punctul maxim”, spune Adrian Şonka, de trei ori mai mult decât durata eclipsei din 1999, care s-a văzut cel mai bine de pe teritoriul României.

Eclipsa se va observa cel mai bine din China. “Cine are drum în Shanghai pe 22 iulie, o va putea vedea. Cine e mai aventuros, se poate duce prin Siberia sau prin Mongolia”, mai spune Adrian Şonka.

De pe teritoriul ţării noastre, abia la anul, pe 15 ianuarie, va fi vizibilă o eclipsă parţială de Soare, atunci când Luna va “muşca” puţin din Soare (10%). În ianuarie 2011 însă, Luna va acoperi 75% din Soare, această eclipsă fiind, de asemenea, vizibilă din România.

Până la următoarea eclipsă totală de Soare care va putea fi văzută de la noi, mai este de aşteptat: 3 septembrie 2081.

De Revelion, Pământul va acoperi parţial Luna

Pentru cei care au ratat eclipsa de Lună din august 2008, anul acesta românii vor putea vedea, înainte de a ciocni o cupă de şampanie la cumpăna dintre ani, cum umbra Pământului acoperă parţial astrul selenar. La 31 decembrie va fi o eclipsă parţială de Lună, care va începe la ora 19.00 şi va ţine până la 23.30.

Această eclipsă va încheia practic un an foarte important pentru astronomie.

„E pur si muove“

Uniunea Astronomică Internaţională, organizaţie ce reuneşte mii de astronomi din toată lumea, inclusiv români, a declarat 2009 Anul Internaţional al Astronomiei.

În 2009 se împlinesc 400 de ani de când Galileo Galilei a îndreptat o lunetă către cer făcând descoperiri importante care au schimbat concepţia despre lumea înconjurătoare pentru totdeauna.

 Eclipsa de Lună are loc atunci când Pământul se interpune între Soare şi Lună Foto: reuters

Galileo Galilei a demonstrat astfel fiabilitatea teoriei lui Copernic. Nicolaus Copernic este autorul teoriei heliocentrice potrivit căreia Soarele este centrul sistemului nostru solar, şi nu Pământul, aşa cum se credea anterior.

Fiecare ţară plănuieşte anumite activităţi pentru popularizarea astronomiei în acest an. În România, orice instituţie astronomică va avea activităţi în acest sens.

Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” va pregăti observaţii cu publicul în centrul Bucureştiului, la Universitate. “Vom merge o dată pe lună cu instrumentele pentru a face observaţii. Nu vom lua bani nimănui”, a precizat Adrian Şonka.

În noiembrie, reprezentanţii Observatorului vor organiza o expoziţie de imagini 3D. “Săptămâna astronomiei în licee” va fi un proiect care va începe chiar de luna aceasta.

“O dată pe lună vom merge în câte un liceu cu o expoziţie de astronomie. Vor urma o prezentare de planetariu şi observaţii”. Proiectul începe cu Liceul Eminescu din Capitală, pe 19 ianuarie. 

Vasile Urseanu, personalitate marcantă

Victor Anestin semnala în august 1907, în ziarul “Adevărul”, necesitatea înfiinţării unei asociaţii a iubitorilor Cosmosului, potrivit site-ului Observatorului Astronomic.

Imediat are loc înfiinţarea Societăţii Astronomice Române “Flammarion”, unde s-au înscris peste 300 de membri.

Vasile Urseanu, cel care a condus Societatea Astronomică Română,  a avut o activitate intensă nu numai în marină, ci şi în astronomie.

Observatorul Astronomic din Bucureşti pe care contraamiralul Vasile Urseanu  l-a înfiinţat îi poartă numele.

Luneta din cupolă a aparţinut lui Urseanu

Vasile Urseanu, ca preşedinte al Societăţii Astronomice Române, a construit clădirea actualului Observator Astronomic de pe bulevardul Lascăr Catargiu din Bucureşti. Clădirea este construită în formă de navă şi dispune de o cupolă astronomică.

 Luneta Zeiss din cupola Observatorului Astronomic Bucureşti a aparţinut lui Vasile Urseanu   Foto: Marian Vilău

„În momentul de faţă, în cupolă totul este neschimbat, este exact ca pe vremea amiralului“, spune Adrian Şonka. În cupolă se află luneta ecuatorială Zeiss, instalată în 1910 şi care era folosită de însuşi Vasile Urseanu.

“Luneta a fost adusă aici când s-a construit Observatorul. Acesta a aparţinut amiralului Urseanu şi avem aici chiar instrumentul pe care l-a instalat el”, a explicat Şonka.

Luneta este funcţională, dar reprezentanţii observatorului o folosesc doar cu ocazia unor evenimente deosebite, cum ar fi eclipsele totale de Lună sau de Soare. Cupola este foarte veche şi funcţionează manual, de aceea este foarte greu de deschis pentru a face de acolo observaţii mai dese.

Mii de vizitatori anual

Sunt destul de mulţi oameni care vin la Observator pentru a privi astrele prin instrumentele optice cu care este dotată instituţia. Până în noiembrie anul trecut, 5.700 de persoane au făcut observaţii de pe terasa muzeului. Intrarea costă 2 lei pentru elevi şi studenţi şi 4 lei pentru adulţi.

Observatorul care funcţionează ca un muzeu este deschis publicului trei seri pe săptămână: marţi, vineri şi sâmbătă. Cei care vor să facă o vizită până acolo trebuie să consulte înainte prognoza meteo sau pur şi simplu să se uite pe cer pentru a vedea dacă este senin.

Numai în aceste condiţii se vor putea bucura de spectacolul pe care îl oferă cerul în fiecare seară. Oamenii care ajung prin muzeu pot avea parte şi de o adevărată lecţie de astronomie dacă vizitează expoziţia Observatorului.