Zoo Călăraşi – o miniarcă a lui Noe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

"Singurul loc de muncă pe care l-am avut vreodată este cel de la grădina zoologică", mărturiseşte Cristian Tatavura. Pentru ing. zootehnist Cristian Tatavura, administratorul Grădinii

"Singurul loc de muncă pe care l-am avut vreodată este cel de la grădina zoologică", mărturiseşte Cristian Tatavura. Pentru ing. zootehnist Cristian Tatavura, administratorul Grădinii Zoologice din Călăraşi, statornicia şi pasiunea sunt emblematice. Primul loc de muncă pe care l-a avut, în anul 1986, după terminarea liceului cu profil veterinar, a fost la Grădina Zoologică din Călăraşi - acolo unde era administrator tatăl său, Gheorghe Tatavura. A fost angajat ca tehnician veterinar, dar a făcut de toate, aşa cum de altfel face şi acum. A plecat în armată, apoi la facultate şi s-a întors în oraşul natal inginer zootehnist. Din 1993 şi până acum, singurul loc în care a lucrat şi care figurează pe cartea de muncă a lui Cristian Tatavura este Grădina Zoologică din Călăraşi.

Adevărul: Cum se face că un oraş mic cum este Călăraşiul are o grădină zoologică atât de mare?

Cristian Tatavura: Zoo Călăraşi a luat fiinţă în 1980, la 1 iunie, având în colecţie câteva specii de mamifere sălbatice şi domestice şi o colecţie de păsări exotice, toate aparţinând tatălui meu, Gheorghe Tatavura, care, găsind înţelegere la conducerea judeţeană din acea perioadă, a pus bazele noii grădini zoologice. Aceasta a cunoscut o evoluţie rapidă, ajungând una dintre cele mai mari grădini zoologice din ţară din punctul de vedere al numărului de specii şi al suprafeţei de teren pe care este amplasată. În acea perioadă, pasiunea tatălui meu şi dorinţa unor oameni de bine de a susţine dezvoltarea acestui obiectiv au făcut ca acesta să devină un adevărat simbol al municipiului Călăraşi.

- Au fost şi necazuri, piedici?

- În februarie 1985, Grădina Zoologică Călăraşi a trecut printr-un moment dramatic. Din cauza unui dig a cărui construcţie nu fusese finalizată, s-a produs o inundaţie, toate clădirile ajungând sub ape. În acea duminică geroasă de februarie, împreună cu o echipă de angajaţi şi de voluntari am reuşit să salvăm o parte din animale, dar cele mai multe au murit înecate. În câteva ore, apa a acoperit totul. Ultimul animal salvat a fost un urs carpatin care a stat căţărat în pom toată noaptea, iar dimineaţa, epuizat de ger şi de spaimă, a coborât în barca ce fusese ancorată la baza pomului.

În anul 1990, Zoo Călăraşi avea în colecţie specii de animale ce nu existau în România. Toate acestea au fost posibile urmare a schimburilor de animale cu alte grădini zoologice din străinătate. După anul 1990, grădina zoologică a suferit de pe urma tranziţiei ca şi întreaga economie naţională, a intrat într-un proces de regresie urmare a lipsei banilor, a dezinteresului celor de care depindea alocarea fondurilor. Toate acestea sunt cunoscute de mine deoarece lucrez la Zoo Călăraşi din anul 1986, iar din 1996 am preluat conducerea acesteia. De altfel, singurul loc de muncă pe care l-am avut vreodată este cel de la grădina zoologică.

- Câte vieţuitoare găzduiţi şi cum reuşiţi să le întreţineţi?
- În prezent, sunt cazate peste 60 de specii de mamifere şi păsări, precum şi o colecţie de reptile şi peşti exotici care populează cel mai nou amplasament modernizat, Aquaterrariumul. Între anii 2000 şi 2004, Zoo Călăraşi a supravieţuit cu 30 milioane lei pe lună, sumă alocată de Primăria Călăraşi, infimă pe lângă nevoi. Bineînţeles că au existat şi oameni care au sărit în ajutorul grădinii şi au sponsorizat cu hrană, materiale etc. De asemenea, am mai obţinut fonduri din reproducţia animalelor şi din vânzarea de bilete. La ora actuală, Zoo Călăraşi a intrat într-un program de reabilitare, acest lucru fiind posibil cu ajutorul actualului primar, Nicolae Dragu, şi al consilierilor locali care au înţeles că acest obiectiv trebuie să se dezvolte. Am reuşit să demarăm procesul de reabilitare şi modernizare, proces care va corespunde standardelor europene.

- Ce animale au venit pe lume în captivitate?

- Zoo Călăraşi ocroteşte animalele pe cale de dispariţie şi este o adevărată pepinieră pentru celelalte grădini zoo din ţară. Majoritatea unităţilor similare din ţară au în colecţie şi animale provenite de aici. Suntem singurii din România care reproducem jaguarul, tigrul siberian şi struţul Emu. Am obţinut în ultimii 10 ani peste 60 de pui de tigru şi jaguar. De asemenea, numeroşi tigri siberieni folosiţi în spectacolele de dresură de la Circul Globus provin de la Zoo Călăraşi.

- Care sunt punctele de atracţie pentru vizitatori?

- Avem specii de animale unicat în ţară, ca hipopotamul, urşii de Alaska, maimuţe pavian, urşi carpatini cu pui, jaguari, tigri, lei, lame, ponei, mufloni etc. Un punct de atracţie recent deschis publicului vizitator este Aquaterrariumul, clădire ce cazează specii de şerpi (de mangrove, de liane, Boa, piton etc.), specii de şopârle (cu solzi groşi, iguana verde, geko), crocodili de Nil, crabi de uscat, tarantule şi peste 40 de specii de peşti exotici.

- Ce cheltuieli aveţi cu hrana animalelor şi cine asigură acest necesar?

- Cheltuielile de întreţinere necesare animalelor sunt suportate din alocaţiile bugetare. Pentru anul 2007, acestea au fost stabilite la 150.000 lei. Hrana este asigurată prin cumpărare de la diverşi producători, dar şi prin sponsorizări, inclusiv firma tatălui meu dă o mână de ajutor.

- Care este cel mai mofturos locatar al grădinii?

- Hipopotamul poate fi considerat cel mai mofturos şi supărăcios animal din Zoo. Când este cald, stă numai în bazin, când vizitatorii sunt gălăgioşi intră iarăşi în apă. Dacă îngrijitorii nu vin cu hrana la ora potrivită, refuză să mănânce o perioadă scurtă de timp.

Rom este un urs de Alaska (ursul grizzly), care cântăreşte 1.200 kg şi este unicat în ţară. El a făcut parte din colecţia lui Nicolae Ceauşescu, iar după Revoluţie a fost adus la Călăraşi împreună cu perechea lui, Anita

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite