Zimbrii din Haţeg, sub ameninţarea lemnarilor
0
Pădurea Slivuţ în care se află rezervaţia de zimbri este râvnită pentru lemnul de esenţă tare, care ar putea aduce profituri uriaşe. Cele trei proiecte depuse de administraţia locală pentru preluarea zonei ocrotite şi refacerea „pepinierei” de zimbri din Ţara Haţegului au fost respinse.
Rezervaţia de zimbri de la Haţeg din judeţul Hunedoara este prima din România, fiind înfiinţată în anul 1958.De aici au plecat zeci de zimbri pentru a popula rezervaţiile asemănătoare din ţară, precum şi din străinătate, şi chiar rezervaţia în care cuplul Ceauşescu îşi petrecea vacanţele.
Renumită pentru populaţia foarte mare de zimbri, astăzi rezervaţia din Pădurea Slivuţ mai este doar o umbră a ceea ce era în urmă cu circa 15 ani, iar şansele să fie reabilitată sunt minime, după cum ne-a povestit primarul localităţii Haţeg, Nicolae Timiş. Acesta vede rezervaţia o victimă sigură a intereselor afaceriştilor cu lemn.
În opinia edilului, lemnarii se folosesc de influenţa lor şi se opun ca rezervaţia să treacă în subordinea Primăriei Haţeg, care ar avea fonduri şi disponibilitate să o reabiliteze.
Conducerea judeţeană a Romsilva, care are în administrare rezervaţia, neagă vehement că interesele lemnarilor ar viza şi zona ocrotită prin lege, însă exploatarea lemnului este în toi şi chiar la porţile rezervaţiei.
„Brand pentru Ţara Haţegului”
Autorităţile locale din Ţara Haţegului au făcut, până acum, trei proiecte pentru a primi rezervaţia cu tot cu zimbriîn administrare, însă toate trei s-au pierdut pe la secretariatele guvernului şi la instituţiile abilitate să parafeze un act ce ar salva zimbrii.
„Zimbrul este un brand pentru oraşul Haţeg şi Ţara Haţegului, iar noi văzând că sunt mai prost îngrijiţi, ne-am gândit că putem să facem un efort, în sensul că putem să reamenajăm ţarcul şi să-i hrănim mai bine.
Ne-am gândit că trebuie schimbată şi linia genetică pentru că, dacă acum 50 de ani au fost aduşi aici doi zimbri, între timp din Ţara Haţegului au plecat astfel de exemplare în toată lumea”, povesteşte primarul Haţegului.
Acesta spune că, spre deosebire de rezervaţia similară din judeţul Neamţ, în cea de la Haţeg animalelor nu le sunt asigurate toate condiţiile pentru o întreţinere corespunzătoare, nu sunt îngrijite şi nici măcar nu sunt controlate de un medic veterinar.
„Am făcut demersurile necesare la Guvern şi la Romsilva pentru că ei au în administrare parcul şi animalele. Directorul de aici de la judeţ şi-a manifestat disponibilitatea şi şi-a dat avizul necesar. Proiectul de hotărâre a ajuns la Secretariatul General al Guvernului, de unde a fost trimis spre ministere şi Regia Naţională Romsilva, cum este procedura.
A ajuns acolo şi acolo a murit. Am auzit în paralel cum că rezervaţia ar avea un potenţial extraordinar în exploatarea lemnului care este acolo şi de aceea nu se poate da parcul, pentru că lemnul acela e de valoare. Nu ştiu ce valoare este acolo şi sigur că este o aberaţie. Ce să le facem, ne ducem acum să ne batem cu ei, nu avem ce face”, declară Nicolae Timiş.
Fonduri solicitate de Direcţia Silvică
Pe drumul care duce spre rezervaţie pot fi văzute tot mai multe camioane care transportă lemnul din Pădurea Slivuţ
Reprezentanţii Direcţiei Silvice Deva neagă existenţa vreunui interes legat de exploatarea lemnului şi susţin că vor chiar să investească în amenajarea ţarcului şi a hrănitoarei pentru cei şase zimbri.
„Din moment ce acolo este rezervaţie, nu se exploatează lemn. Toată această chestiune, dacă într-adevăr Primăria vrea să o rezolve, va trebui abordată la Regia Naţională a Pădurilor şi la Guvern. Nu depinde nici de primărie, nici de Direcţia Silvică.
Acolo este o suprafaţă mare de teren. Iar dacă Primăria vrea să o ia în administrare, acest lucru se poate face doar prin Hotărâre de Guvern. Aceasta este părerea mea, la ora actuală nu văd altă rezolvare. Însă nici vorbă că noi exploatăm lemn”, a declarat directorul Direcţiei Silvice Deva, Lucian Stratulat.
Acesta susţine că a solicitat deja 300.000 de lei pentru reabilitarea ţarcului unde sunt ţinute animalele, precum şi a hrănitoarei. Chiar dacă suma este insuficientă, Stratulat spune că este un început.
Nu au primit rezervaţia
Primăria din Haţeg a primit în zona respectivă circa 200 de hectare de pădure în administrare, însă nu şi rezervaţia – 44 de hectare. Pădurea primită cuprinde şi o parte însemnată din drumul care duce spre rezervaţie, iar edilii, încrezători că vor reuşi să primească şi parcul, au modernizat infrastructura.
„Am revenit cu un alt proiect de hotărâre în speranţa că primim parcul şi l-am rugat pe directorul Romsilva să angajeze un medic. Să deparaziteze animalele şi să le îngrijească. Cu puţinele resurse pe care le-a avut, directorul a tocmit un medic care s-a ocupat de zimbrii”, mai spune edilul.
Mii de turişti în fiecare an în Ţara Haţegului
Rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ-Haţeg atrăgea, până nu demult, mii de turişti în fiecare an. În afară de zimbrii deveniţi o emblemă pentru Ţara Haţegului, cei care veneau aici puteau admira şi alte animale sălbatice – cerbi carpatini, lopătari, capră neagră, urs, mistreţ, căprioară, fazani.
Locuitorii din zonă spun acum însă că turiştii sunt tot mai puţini pe an ce trece, având în vedere faptul că nu au mai rămas decât şase zimbri în rezervaţie.
Linia genetică nu a fost reînnoită niciodată
Din 2004 şi până anul trecut, în rezervaţie nu s-a mai născut niciun pui de zimbru
În anul 2008, autorităţile locale din Haţeg au intenţionat să achiziţioneze un zimbru din Polonia pentru a reface linia genetică. Au identificat chiar şi sursa de finanţare, însă, cu banii în mână şi pregătiţi să plece spre Varşovia, au fost opriţi de lipsa ştampilei pe documentul care atesta că rezervaţia aparţine comunităţii locale.
„Noi voiam să luăm un zimbru din Polonia. Voiam să-l aducem şi să regenerăm populaţia de aici. Chiar am luat legătura în Polonia pentru un zimbru care costa cam 1,2 milioane de lei. Rămânea ca transportul să-l asigurăm noi. Am găsit şi o firmă care ne oferea sponsorizare, ni-l aducea din Polonia.
Aveam posibilitatea să-l achiziţionăm deoarece prin HG s-au dat la toate grădinile zoologice şi rezervaţii bani. Puteam să prindem şi noi acei bani, dar ei nu erau pentru Romsilva, ci pentru administraţiile locale care aveau în administrare rezervaţii şi grădini zoologice. Noi, neavând în administrare rezervaţia, i-am pierdut. Păcat că banii s-au dus, păcat pentru zimbrii, păcat pentru haţegani”, spune Timiş.
Şase exemplare rămase
Pe 12 noiembrie 1958, în pădurea din Ţara Haţegului ajungea o pereche de zimbri din Polonia, iar după cinci ani, un alt exemplar avea să ajungă în parc. Aceştia s-au acomodat foarte bine, iar după câţiva ani deja ajunseseră la 12 exemplare.
O parte însemnată dintre zimbri născuţi la Haţeg au luat drumul altor locuri din România, unde s-au format mai apoi rezervaţii asemănătoare cum ar fi la Vânători Neamţ şi Neagra Buşcani şi chiar Bucureşti pentru a fi daţi Grădinii Zoologice, dar şi la Piteşti.
În rezervaţia din Pădurea Slivuţ mai există doar şase zimbri, faţă de 23 de exemplare, cât avea odinioară parcul din Haţeg. Cinci femele cu nume care încep cu „Ro de la România” şi masculul Romo. Anul trecut, au apărut doi pui, după mulţi ani în care acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, linia genetică nu a mai fost reînnoită de 50 de ani, de când există rezervaţia.
Cei doi pui care au îmbogăţit fauna rezervaţiei de zimbri, Rosina şi Romaniţa, au fost concepuţi pe cale naturală. Au trecut patru ani de la ultimul zimbru născut în parc şi niciodată, până în 2008, în rezervaţie nu s-a întâmplat să fie două naşteri într-un an.
Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Poate ajunge la o lungime de 2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 de kilograme.
Cei care se află în captivitate depăşesc vârsta de 28 de ani, dar în sălbăticie trăiesc mai puţin. Pe lângă zimbri, rezervaţia din pădurea Slivuţ - Haţeg atrăgea anual mii de turişti şi cu alte animale sălbatice cum ar fi cerbi carpatini, lopătari, capră neagră, urs, mistreţ, căprioară, fazani.
Se încarcă comentariile...
