VIDEO Isteria încălzirii globale

Avertizările de acum două secole legate de pericolul creşterilor de temperatură se adeveresc. Efectele au început să se resimtă deja. Căldura din ultimii ani, dar şi uraganele puternice confirmă primele ipoteze ale cercetătorilor cu privire la schimbările climatice.

Toate statele lumii sunt angrenate într-o amplă discuţie pe tema unui subiect ce ridică încă semne de întrebare în mintea multor oameni. Unii refuză chiar să vadă fenomenul încălzirii globale ca pe o evidenţă ştiinţifică şi ajung s-o încadreze în rândul ideologiilor de ordin religios. Istoria ştiinţifică a încălzirii globale însă a început cu aproape două secole în urmă.

În 1824, fizicianul francez Joseph Fourier a fost cel care a folosit analogia efectului de seră pentru a arăta cum atmosfera poate influenţa temperaturile pe Pământ. Prima sugestie cum că activităţile umane contribuie la schimbările climatice îi aparţine chimistului suedez Svante Arrhenius, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Descoperirile n-au influenţat opinia publică la momentul respectiv, dar au contribuit decisiv la politicile de mediu din secolul următor. În 1975 a fost folosită pentru prima dată sintagma „încălzire gloablă". S-au semnat apoi protocoale pentru schimbările climatice şi s-au înfiinţat instituţii internaţionale care să studieze efectele fenomenului. În ultimele două decenii însă, isteria a început cu adevărat, mai ales după anii în care condiţiile meteo extreme au făcut mii de victime umane.

Eveniment internaţional important

Cea mai mare conferinţă internaţională de mediu din ultimii zece ani va avea loc începând cu 7 decembrie anul acesta. Acolo ar trebui să se decidă câtă poluare poate emite fiecare stat în parte şi cât de „verde" ar trebui să fie lumea de după 2012. Noul tratat va înlocui Protocolul de la Kyoto, semnat în 1997, ce prevede ca ţările semnatare să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon cu 5% faţă de 1990. În acest sens, liderii lumii s-au aşezat la masa negocierilor doi ani de zile. Au pus cap la cap strategii, politici, dar n-au ajuns la mare rezultat. Statele sărace îşi susţin în continuare nevinovăţia cu privire la provocarea încălzirii globale şi spun că responsabile pentru toată poluarea sunt ţările bogate, cele care s-au „ridicat" ani la rând tocmai printr-o industrie nocivă. Prin urmare, ele să plătească.

Ba mai mult, să plătească şi pentru cele sărace, prin transfer de tehnologie, tocmai pentru a nu le îngrădi dreptul de-a merge mai departe şi de-a se dezvolta. Divergenţele dintre state l-au adus pe Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, să spună, cu numai două luni în urmă, că negocierile şi noul tratat, ce ar trebui semnat la Copenhaga, sunt „foarte aproape de un impas". În plus, în ultima vreme s-a ajuns la concluzia că, pentru a fi trasat un acord, ar mai fi nevoie de încă un an de zile de negocieri. Statele Unite ale Americii, ţara din topul poluatorilor, a refuzat, în frunte cu George W. Bush, prevederile vechiului tratat, este acum presată să schimbe macazul.

Condiţii meteo extreme

Specialiştii au atras atenţia că efectele încălzirii globale se manifestă prin condiţii meteorologice extreme: călduri excesive, inundaţii severe, dar şi uragane violente. În ultimii ani, populaţia globului s-a confruntat cu toate situaţiile. În 1998, s-a înregistrat cel mai cald an din istorie. Atunci, efectele încălzirii globale au fost coroborate cu cele ale fenomenului ce are loc recurent, El Nino, care aduce valuri de călduri la nivelul întregii planete.

Canicula din vara anului 2003 a ucis zeci de mii de europeni. Pe de altă parte, peste ocean, furtunile violente au făcut ravagii. Uraganul Katrina, din 2005, a provocat pagube materiale, dar mai ales pierderi de vieţi omeneşti în oraşul New Orleans, din Statele Unite ale Americii. În acele condiţii au murit aproximativ 2.000 de oameni.

Nici continetul asiatic nu a fost ocolit de efectele schimbărilor climatice. Zeci de mii de oameni au murit numai anul trecut după trecerea vijelioasă a ciclonului Nargis, în Birmania (Myanmar).

Anul acesta, atât SUA, cât şi Europa s-au confruntat cu incendii de pădure, izbucnite pe fondul temperaturilor extrem de ridicate.