UE pierde lupta pentru protejarea biodiversităţii

Oficialii europeni recunosc că obiectivele privind conservarea naturii, stabilite pentru 2010, nu vor fi atinse. Între 40% şi 70% din speciile de păsări şi 50-85% din locurile care adăpostesc fauna şi flora se găsesc astăzi într-o stare critică de conservare.

Majoritatea serviciilor asigurate de ecosisteme sunt aproape gratuite, aşa încât distrugerea lor n-ar avea nicio incidenţă, scrie cotidianul francez „Le Monde”, citat de Agerpres.

Naţiunile Unite s-au angajat într-o vastă activitate de evaluare financiară a serviciilor pe care ni le face natura. Obiectivul este integrarea acestor valori în ecuaţiile economice. Şi Franţa participă la acest exerciţiu. Consiliul de Analiză Strategică (CAS) a publicat primele rezultate ale activităţii sale.

Astfel, valoarea aferentă pădurilor este în medie de 970 de euro pe hectar anual, luând în considerare produsele recoltate, dar şi funcţiile de stocare a carbonului sau de recreere.

Obiectivul a fost adoptat de Naţiunile Unite, însă Uniunea Europeană s-a arătat şi mai ambiţioasă, angajându-se să „oprească eroziunea biodiversităţii” până în 2010.

„Ţinta 2010 nu va fi atinsă, iar biodiversitatea europeană continuă să fie ameninţată”, a spus Jacqueline McGlade, director executiv al Agenţiei Europene pentru Mediu. Între 40% şi 70% din speciile de păsări şi 50-85% din locurile care adăpostesc fauna şi flora se găsesc astăzi într-o „stare critică de conservare”.

Fără constrângeri

„La nivel mondial, jumătate din natură a dispărut faţă de era preindustrială şi ea continuă să se diminueze cu 1% pe an. Poate mai puţin în Europa de la elaborarea programului Natura 2000”, afirmă Andrew Balmford, profesor la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Cu cele 25.000 situri care cuprind 17% din teritoriul european, Natura 2000 constituie prima reţea de arii protejate din lume.

UE a adoptat în 2006 un plan de acţiune pentru protejarea biodiversităţii, dar care nu a fost pus în practică. „Acest plan nu are niciun fel de caracter de constrângere. Este marea sa slăbiciune.

În absenţa unor sancţiuni, ar fi o iluzie să ne închipuim că guvernele sau jucătorii economici vor lua în considerare biodiversitatea”, apreciază Tony Long, reprezentant al Fondului Mondial al Naturii (WWF).