Tehnologiile „verzi“ vor pune sau nu capăt recesiunii?

Ultimul număr al revistei Foreign Policy România oferă un răspuns la una dintre întrebările care frământă guvernele lumii. Politicienii  din întreaga lume cheltuiesc miliarde de euro pe tehnologii curate despre care spun că vor crea locuri de muncă.

Odată cu izbucnirea crizei economico-financiare, presa internaţională a început să publice constant articole prin care susţinea că tehnologiile „verzi” vor pune capăt recesiunii.

În revista Foreign Policy, Matthew E. Kahn, profesor de economie la University of California, Los Angeles, oferă o perspectivă mai pesimistă în privinţa acestei chestiuni.

El nu contestă beneficiile pe care mediul le va avea de pe urma implementării măsurilor „verzi“, dar, în acelaşi timp, nu crede că acestea ar scoate omenirea din colapsul financiar.

Trecerea la ecologie a devenit curentul principal şi politicienii, de la Londra la Seul, cheltuiesc miliarde pe tehnologii curate despre care spun că vor crea locuri de muncă.

Mediul va avea de câştigat

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a făcut mari promisiuni în legătură cu politica sa de mediu încă de la începutul mandatului. El s-a angajat să investească în următorul deceniu 150 de miliarde de dolari în tehnologia verde, susţinând că aceasta va duce atât la transformarea industriilor, cât şi la scoaterea ţării din criza economică prin generarea a milioane de noi locuri de muncă.

Ba mai mult, Congresul american se gândeşte la o serie de măsuri menite să reducă emisiile cu efect de seră printre care reducerea utilizării combustibililor fosili şi creşterea ponderii energiei alternative.

Astfel de planuri nu au fost elaborate doar de autorităţile americane. Premierul britanic Tony Blair a lansat apeluri similare pentru un nou „Acord Mondial Verde“ care să ducă la o economie cu mai puţine emisii de dioxid de carbon.

Ţările bogate, precum Canada, Japonia şi Coreea de Sud, se conformează cheltuind miliarde de dolari pentru a promova proiecte prietenoase cu mediul. „Multe dintre aceste idei merită urmate mai ales din perspectiva protecţiei mediului. Dar este îndoielnic faptul că ele oferă şi un al doilea avantaj, acela de a reporni motorul economiei“, scrie Matthew E. Kahn.

Maşinile eco nu ne vor scoate din criză

Motivele sunt multiple. În primul rând, criza financiară globală este legată fundamental de alte probleme. Este vorba despre spargerea bubble-ului imobiliar şi a creditării din St. Petersburg până în San Francisco, implozia sectorului bancar puternic îndatorat care a urmat şi răsfrângerea efectelor acestor două fenomene asupra economiilor reale.

Fapt pentru care Matthew E. Kahn susţine că aceste probleme presante nu vor fi rezolvate doar prin trecerea la automobilele alimentate cu hidrogen sau prin instalarea de panouri solare.

El scrie că reglementările menite să reducă emisiile de dioxid de carbon vor crea, dar vor şi distruge, simultan, locuri de muncă. „Aceleaşi reglementări care vor elimina locuri de muncă în industriile fumegânde vor acţiona ca un stimulent pentru o mulţime de alte oportunităţi de prelucrare, variind de la echipamente electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic la panouri solare şi automobile slab consumatoare de energie“, scrie el.

Matthew E. Kahn spune în plus că Europa încă nu a demonstrat că ecologia este un generator de locuri de muncă. Din perspectiva lui, joburile „verzi“ sunt încă doar o strategie de marketing. Cu toate acestea, un optimist poate găsi în Europa poveşti de succes în acest sens. Danemarca a beneficiat de o campanie gratuită de PR datorită statutului său de lider al exportatorilor de tehnologie a turbinelor eoliene. Spania a oferit subvenţii generoase producătorilor de energie regenerabilă. Germania a investit miliarde de euro în energia solară.

Sacrificare pentru generaţiile viitoare

Încă nu s-a demonstrat că stoparea schimbărilor climatice va stimula creşterea economică. Un optimist ar putea spera că facilităţile fiscale oferite pentru reducerea emisiilor de carbon necesare pentru a stopa schimbările climatice vor accelera dezvoltarea unei economii pe bază de hidrogen.

În plus, Nicholas Stern de la London School of Economics ne cere să sacrificăm prezentul pentru ca generaţiile  viitoare să sufere mai puţin.

Acesta ar putea fi un troc bun. Dar este puţin probabil ca el să stimuleze creşterea. Investiţiile pentru reducerea poluării cu dioxid de carbon nu vor fi mai puţin costisitoare, iar alte investiţii valoroase vor fi dislocate de resursele pe care le alocăm stopării schimbărilor climatice.

Multe dintre aceste idei merită urmate mai ales din perspectiva protecţiei mediului.

Matthew E. Kahn
profesor de economie

Cum vor arăta oraşele viitorului

Până în 2030, 60% din populaţia lumii va trăi în oraşe. Aceşti locuitori urbani vor fi mai productivi, mai sănătoşi şi mai fericiţi dacă vor trăi în oraşe curate, aerisite.

Aici vor fi locurile de muncă ale viitorului. În secolul al XIX-lea, Karl Marx şi Friederich Engels se plângeau de faptul că cel care ne-a adus locuri urâte, precum Manchesterul din Anglia, este capitalismul.

Astăzi, oraşele verzi – cu aer curat, parcuri şi alei şi cu o dezvoltare influenţată de tranzit – sunt cele care câştigă jocul capitalismului.

Atragerea şi păstrarea muncitorilor bine pregătiţi reprezintă cheia unei creşteri pe termen lung. Între timp, Pittsburgh, New York sau Londra, altădată înnegrite de funingine, s-au reinventat ca oraşe de lux unde vor să trăiască şi să muncească cei care nu sunt legaţi de pământurile natale.