Strategia de mediu a UE, influenţată de un român

Zoltan Hajdu a conceput un program pentru dezvoltarea turistică a unei microregiuni, care a fost preluat ca model de Bruxelles . Zoltan Hajdu e unul dintre profesioniştii mediului, care

Zoltan Hajdu a conceput un program pentru dezvoltarea turistică a unei microregiuni, care a fost preluat ca model de Bruxelles .

Zoltan Hajdu e unul dintre profesioniştii mediului, care consideră că e inacceptabil ca oamenii să distrugă natura. După ce a terminat Facultatea de Turism din România, a vrut să se documenteze în problematica protecţiei mediului. Ca urmare, a plecat cu o bursă în Franţa, unde a studiat managementul mediului. La Strasbourg a obţinut şi titlul de eco-consilier. De câţiva ani face programe pentru educaţia ecologică a românilor din Târgu Mureş.

- Trebuie să ai studii ca să protejezi natura?
- Pentru mine protecţia mediului e o pasiune şi am fost întotdeauna fascinat de natură. Nici nu aveam 10 ani când am urcat pe Retezat cu bunicul şi am învăţat ce înseamnă o rezervaţie. Mai târziu, fiind student la Timişoara, am practicat orientarea turistică, iar verile mi le-am petrecut în munţi, cred că am cutreierat fiecare colţişor al Munţilor Carpaţi.

Mi se pare inacceptabil ca natura noastră, care e fantastică, să fie distrusă. După 1990, am văzut că mulţi vorbesc despre protecţia mediului, dar puţini se pricep. Aşa că m-am hotărât să mă profesionalizez şi am reuşit să obţin o bursă în Franţa, unde mi-am făcut masteratul în managementul şi analiza mediului. La Strasbourg am obţinut şi titlul de eco-consilier.

Cred că dezvoltarea economică actuală, orientată exclusiv spre creştere, e foarte periculoasă pentru mediu şi încerc să promovez principiile, unei dezvoltări durabile. Ca să vorbeşti la nivel de principii, trebuie să ai cel puţin cunoştinţe de mediu, iar ca să faci programe ecologice trebuie să fii specialist, deci să ai diplomă în acest domeniu.

- Ce înseamnă educaţie ecologică şi cât de deschişi sunt oamenii spre ea?
- După ce am revenit din Franţa împreună cu câţiva colegi dedicaţi protecţiei mediului, am înfiinţat asociaţia Focus Eco Center, la Târgu Mureş, cu scopul de a crea un centru de eco-consiliere şi educaţie ecologică după modelul asociaţiilor similare din vestul Europei.

Era anul 1996 şi a fost primul centru de acest gen din ţară. În cadrul centrului, cu sprijinul financiar al fundaţiei olandeze Milieukontakt Oost-Europa şi în colaborare cu mai multe şcoli din Târgu Mureş, am elaborat programe de educaţie ecologică, care se refereau fie la cunoaşterea naturii (de exemplu, observarea unui râu ca sistem ecologic şi habitat al multor specii), fie se refereau la cunoaşterea efectelor poluării şi a metodelor de prevenire a poluării (de exemplu, poluarea provocată de diferitele deşeuri şi metodele de reciclare a anumitor materiale).Un exemplu practic a fost reciclarea hârtiei, copiii au realizat cărţi poştale din hârtie reciclată.

Campanii de informare

Educaţia ecologică are o importanţă foarte mare atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, chiar dacă la adulţi nu-i mai spunem "educaţie", ci mai degrabă "informare". Am constatat că foarte mulţi adulţi nu sunt conştienţi de efectele acţiunilor lor, aşa că am condus nenumărate campanii de informare privind compostarea materialelor organice, colectarea selectivă a deşeurilor, prevenirea poluării pânzei freatice cu nitraţi, protecţia sistemelor acvatice, reducerea consumului de energie.

- Aveţi un proiect de reabilitare a zonelor umede din Transilvania. Ce înseamnă să reabilitezi o zonă umedă?
- Râurile au fost drastic regularizate şi s-a redus foarte mult aria zonelor inundabile, apele fiind acum încorsetate între diguri. Capacitatea de reţinere a apei în bazinele hidrografice s-a redus foarte mult. Ca să eviţi inundaţiile e foarte important să le redai apelor cursul lor firesc.

Şi în cazul fenomenelor extreme, adică în cazul inundaţiilor, toată apa se adună în albia minoră, iar în cazul secetei nu sunt rezerve de apă. Aceste fenomene sunt caracteristice şi sub-bazinelor mici din zona Transilvaniei, cum este, de exemplu, în cazul râului Niraj.

Noi am iniţiat un program de reabilitare ecologică a sub-bazinului râului Niraj şi am realizat mai multe modele de reabilitare ecologică. Primul program a fost finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi am realizat reabilitarea unei zone umede din satul Adrianu Mare. Au urmat mai multe programe, iar la ora actuală derulăm un proiect finanţat de Global Environment Facility, care vizează implicarea populaţiei locale în reabilitarea zonelor umede.

- Ce include reţeaua de ecoturism pe care aţi înfiinţat-o?
- Ecoturismul este o alternativă economică viabilă, care ar putea face ca modelul clasic de dezvoltare economică prin extindere să poată fi evitat. Nu credem că prin ecoturism se vor rezolva toate problemele economice ale unei zone, dar practicarea lui poate aduce un beneficiu comunităţii locale fără să distrugă patrimoniul natural. Organizaţia noastră este membru al reţelei europene de eco-agro-turism (ECEAT) şi sprijinim comunităţile locale ca să dezvolte asemenea programe turistice.

Drumul sării

Acum lucrăm la un proiect ecoturistic finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat, care vizează realizarea unui drum tematic numit "Drumul Sării". Prin acest proiect marcăm traseul vechiului drum roman prin care se transporta sare de la Praid în direcţia Târgu Mureş. Acest drum, odată marcat, va oferi posibilitatea turiştilor care vizitează oraşul nostru să ajungă pe jos la Praid, umblând prin zone pitoreşti şi beneficiind de ospitalitatea localnicilor. Pe traseul marcat împreună cu Asociaţia Judeţeană de Turism sprijinim acreditarea unor pensiuni agroturistice ale localnicilor.

- Aţi conceput o strategie de dezvoltare durabilă a unei microregiuni care a fost preluată de Uniunea Europeană ca model. Ce cuprinde strategia?
- La ora actuală, dezvoltarea unei zone nu se poate face decât pe baza unei strategii de dezvoltare. Uniunea Europeană, prin programul LEADER, sprijină elaborarea acestor strategii la nivelul microregiunilor. Asociaţia noastră, în colaborare cu alte organizaţii de protecţia mediului, a elaborat o metodologie numită "Agenda Verde", prin care se poate realiza o dezvoltare durabilă a unei microregiuni.

Noutatea acestei metode este că noi pornim de la o problemă de mediu pe care dorim să o rezolvăm. Această problemă diferă de la caz la caz, poate fi vorba de gestionarea apelor, de agricultura ecologică sau de altceva. Pe baza acestei probleme, se va realiza toată strategia de dezvoltare a microregiunii, şi astfel se vor evita contradicţiile.

De exemplu, dacă o microregiune vrea să se axeze pe producţie agricolă ecologică, atunci se vor evita activităţile poluante sau zona va fi declarată liberă de OMG. Manualul realizat de noi a fost considerat foarte interesant şi a fost tradus în limba engleză, metodologia fiind folosită la ora actuală în mai multe ţări precum Croaţia, Macedonia şi Moldova.

Noutatea metodei este că noi pornim de la o problemă de mediu pe care dorim să o rezolvăm
Zoltan Hajdu,
consilier european de mediu