Straie noi pentru Grădina Botanică

Închise de şase luni, serele grădinii din Capitală sunt în renovare şi vor fi redeschise publicului peste câţiva ani, lucrările fiind finaţate de Ministerul Educaţiei. Concepută să servească la studierea ştiinţelor naturii, grădina de azi se întinde pe 17,5 hectare şi are 72 de angajaţi.

Serele Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza“ din Bucureşti vor fi închise publicului încă vreo doi-trei ani de acum încolo. În interiorul lor însă, grădinarii specializaţi sau peisagiştii, cum li se mai spune, trebăluiesc de zor, mutând cu grijă plantele, unele vechi de peste 80 de ani, dintr-o seră într-alta sau schimbând pământul din ghivece.

Serele se află de câtva timp în renovare şi arată ca o casă în care se face curăţenie generală. Cu banii primiţi de la Ministerul Educaţiei, instituţia de care aparţine această oază aflată vizavi de Palatul Cotroceni, serele Grădinii Botanice vor fi renovate şi reamenajate.

Geamurile termopan vor lua locul celor clasice, uşile vor fi schimbate, iar instalaţiile de căldură vor fi reabilitate. De aceste schimbări vor beneficia mai ales colecţiile de plante vii, care, deocamdată, stau cam înghesuite, aşteptând să-şi reia locurile odată ce lucrările de renovare avansează.

Grădinari cu studii

În „Compartimentul Cactuşilor“ se află plante, originare din Mexic sau Argentina

Nu oricine poate fi angajat să îngrijească plantele care reprezintă bogăţia acestui loc. Dintre cei 72 de angajaţi, unii trebuie să se preocupe zilnic de soarta florilor sau a arbuştilor, să schimbe pământul din ghivece, să plivească ori să ude azaleele, plantele carnivore viu colorate sau portocalii care acum au dat în floare.

Victoriţa Cruceru lucrează de 16 ani în acest loc, are studii de specialitate şi a deprins de-a lungul timpului meşteşugul plantelor, sub îndrumarea botaniştilor ori a biologilor care, la rândul lor, se îngrijesc de sere.

„Îmi place să am grijă de plante şi vin de 16 ani în acest loc. În fiecare dimineaţă, începând cu ora 7.30, verific dacă au nevoie de apă, fac curăţenie sau schimb, când este nevoie, pământul din ghivece“, spune Victoriţa Cruceru, în timp ce amestecă într-o roabă pământ negru cu care umple ghivecele.

Pământul afânat este amestecat cu pesticide, iar plantele, mereu supravegheate, sunt tratate profilactic împotriva ciupercilor sau a dăunătorilor care le pot îmbolnăvi.

„Grădina Botanică nu este un parc“

Pământul pentru ghivecele de flori este tratat şi cu pesticide

Anca Sârbu, profesor doctor la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Bucureşti, este, din anul 2000, directoarea Grădinii Botanice. Pasionată de botanică, dar şi de fotografie, Anca Sârbu îşi împarte timpul între catedră şi Grădina Botanică, pe care o defineşte ca „formă de patrimoniu“.

Anca Sârbu consideră că principalul rol al grădinii nu este acela de recreere. „Grădina Botanică nu este un parc. Aici se află colecţii de plante rare sau pe cale de dispariţie, iar unul dintre scopurile noastre este şi acela de a educa publicul. Un copil în vârstă de un an, dar şi un senator, fiecare are multe de învăţat de cum păşeşte pe poartă“, spune directoarea grădinii.

Schimbările climatice nu trec neobservate însă nici prin acest loc. Lalelele au deja 10-15 centimetri înălţime, au apărut ghioceii, iar acest lucru este destul de neobişnuit pentru luna februarie. Se dezvoltă nefiresc, înfloresc înainte de vreme, iar dacă vine din nou frigul, riscă să îngheţe ori să se usuce.

Soluţia pe care a găsit-o Anca Sârbu împotriva încălzirii globale constă în plantarea cât mai multor copaci. Însă nu a palmierilor sau a altor specii care se aclimatizează cu greu în spaţiul nostru.

Fără alte subvenţii de la stat

Anca Sârbu, directoarea Grădinii Botanice din Bucureşti, este pasionată şi de fotografie

„Există specii de arbori care se aclimatizează rapid la condiţiile noastre climatice. Printre ei se numără şi Paulownia, care creşte rapid şi are frunze foarte mari şi ar fi bine ca atunci când edilii iau iniţiative cu privire la plantarea anumitor specii să consulte şi specialişti ale căror sfaturi le-ar fi, cu siguranţă, de folos“, mai spune Anca Sârbu.

Adela Boieriu este biolog şi are în grijă plantele care cresc în sere. Vorbeşte cu pasiune despre fiecare plantă şi vine zilnic în mijlocul grădinarilor să afle cum se simt plantele, mai ales de când au fost mutate de la locul lor din cauza lucrărilor.

„Plantele suferă puţin din cauză că sunt cam înghesuite, dar vor beneficia de condiţii mult mai bune, de lumină şi temperatură, şi vor putea fi admirate de vizitatori“, susţine Adela Boieriu, care s-a angajat aici în 1992.

Grădina Botanică este finanţată de Ministerul Educaţiei şi nu beneficiază de alt fel de subvenţii. Din aceşti bani se acoperă salariile, cheltuielile de întreţinere, de cercetare, iar din taxa de vizitare sunt cumpărate pesticide sau unelte.

Pe cele 17,5 hectare cât măsoară grădina se face acum curăţenie de primăvară, se strâng frunzeleuscate, iar vizitatorii sunt destul de puţini deocamdată.

Transformată în parc regal

 De farmecul grădinii se bucură în orice timp mai ales copiii şi bunicii lor

Înfiinţată ca instituţie în 1860, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie, de doctorul Carol Davila, Grădina Botanică a fost amenajată iniţial pe o suprafaţă de şapte hectare, în partea stângă a Şoselei Cotroceni, şi a servit ca bază didactică şi de cercetare.

În 1870, terenul destinat grădinii s-a transformat în parc regal, iar grădina a fost mutată în 1874 în centrul Bucureştiului, pe terenurile Palatului „Vasile Şuţu“, fiind preluată de Universitatea Bucureşti. Grădina a fost tutelată de Facultatea de Ştiinţe, care se afla atunci sub conducerea profesorului doctor Dimitrie Brandza, care a întreprins numeroase demersuri pentru a obţine un teren adecvat amenajării acestui spaţiu. În 1884 a fost obţinut terenul pe care grădina se află şi astăzi, cât şi fondurile  cu care au fost construite şi populate primele sere.

Cele mai vechi sere din ţară

Organizată pe sectoare, Grădina Botanică din Bucureşti dispune de spaţii în aer liber, unde sunt plantate specii rezistente la iernile din zona de câmpie, şi sere, în care se păstrează specii tropicale, palmieri şi cactuşi. „Sectorul decorativ“ se află la intrarea în grădină şi a fost înfiinţat în anul 1956, ocupând o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi.

Aici pot fi văzute 500 de specii lemnoase şi erbacee, cultivate pe pajişti extinse. Sectorul „Plante Rare“ cuprinde monumente ale naturii, specii ameninţate sau pe cale de dispariţie şi a fost înfiinţat în 1962. În sectorul „Flora mediteraneeană“ sunt cultivate aproximativ 200 de specii de plante, dintre care unele se regăsesc şi în sudul Dobrogei, al Olteniei sau Banatului.

Carpaţii, în miniatură

„Grădina Italiană“ are în centru un bazin în care se pot vedea plante acvatice, iar „Flora Dobrogei“, amplasat pe o colină, adăposteşte plante specifice acestei zone.

Lanţul carpatic este redat în miniatură în sectorul „Munţii Carpaţi“, speciile fiind grupate aici pe zone de vegetaţie. Sectorul „Colina Coniferelor“ are o cascadă care reprezintă un punct de atracţie deosebit pentru vizitatori şi adăposteşte monumentalul chiparos de baltă, originar din America de Nord, plantă ce s-a aclimatizat foarte bine la condiţiile din grădină. „Rosarium“ este un sector în care cresc trandafiri de diverse forme şi culori, se întinde pe o jumătate de hectar şi a fost amenajat începând cu anul 1976.

Serele de expoziţie sau serele mari au specii achiziţionate din cele mai diverse zone ale globului. Serele vechi sunt construite după modelul serelor din oraşul francez Liege, se întind pe o suprafaţă de 760 de metri pătraţi şi sunt cele mai vechi din ţară. Serele de producţie sunt sere semiîngropate, în care se obţine materialul vegetal necesar populării unor spaţii exterioare ale grădinii.