Soia, miracolul alimentaţiei sănătoase

Orice pledoarie pentru o viaţă sănătoasă recomandă schimbarea regimului alimentar. Produsele de soia sunt nelipsite din orice dietă menită să ne vindece de bolile cronice Nu este

Orice pledoarie pentru o viaţă sănătoasă recomandă schimbarea regimului alimentar. Produsele de soia sunt nelipsite din orice dietă menită să ne vindece de bolile cronice

Nu este suficient să ne dorim o viaţă sănătoasă, departe de boli şi teama zilei de mâine... Depinde de noi, de modul în care ne organizăm timpul, ne alegem dieta care să ne răsfeţe cu vigoare şi o stare de spirit pozitivă, de cum ştim să ne alegem prietenii cu care să împărţim bucuriile şi să alungăm necazurile.

Sigur, gândul că în ziua următoare trebuie să urcăm "muntele urgenţelor" ne face irascibili, deseori taciturni, iar efectul gândurilor negre afectează, în mod negativ, randamentul "super", mult aşteptat. Dacă avem voinţă putem să învăţăm să beneficiem de generozitatea naturii.

Soia, în topul preferinţelor

Soia este o legumă originară din China şi Japonia, răspândită în SUA şi în multe ţări europene, printre care Germania şi Franţa, care continuă să surprindă prin virtuţile sale terapeutice. În ultimele decenii, soia a devenit ingredientul principal al oricărui regim alimentar şi a schimbat complet viaţa vegetarienilor.

Folosită în industria uleiului, în cea alimentară, dar şi în fitoterapie, soia se cultivă în peste 30 de varietăţi şi soiuri. Între ţări, SUA valorifică la maximum calităţile nutriţionale ale soiei prin cele peste 60 de sortimente alimentare.

Această legumă este atât de uşor de prelucrat, încât oricine vrea poate să pregătească o masă sărbătorească cu produse din soia de la aperitive până la deserturi.

Ce bogăţii ascunde

Cercetările de laborator au demonstrat că soia poate fi un aliat al omului modern în lupta pentru menţinerea echilibrului fizic şi psihic. Făina de soia conţine: 26% hidraţi de carbon, 15-22% grăsimi, 37-40% proteine, între care o mulţime de aminoacizi valoroşi. În plus, modesta boabă de soia conţine vitamine precum A, B2, B5, B6, C, D, E şi, în cantităţi apreciabile, minerale.

Într-o sută de grame de parte comestibilă din soia găsim: 1.870 mg potasiu, 555 mg fosfor, 195 mg calciu şi 4 mg sodiu. La acestea putem adăuga şi alte substanţe valoroase: lecitină, celuloză, ceară. "Comoara" de acizi graşi nesaturaţi prezenţi în uleiul de soia o recomandă ca pe un duşman al colesterolului rău.

Aliment şi medicament

Specialiştii recomandă dieta cu soia în mai multe afecţiuni. De exemplu, făina de soia reprezintă un aliment valoros pentru bolnavii de diabet, gută, reumatism, demineralizare, tulburări ale metabolismului lipidic, dereglări de creştere şi anemie.

O dietă bogată în soia combate boli grave, precum: hepatita, astenia, surmenajul sau cancerul de sân. Şi cei care sunt în convalescenţă se refac mai repede dacă sunt consumatori de preparate din soia. Femeile nipone, care includ în raţia cotidiană soia, depăşesc mai uşor perioada critică a menopauzei. Nutriţioniştii cred că această performanţă se datorează hormonilor vegetali existenţi în boaba de soia, care înlocuiesc cu succes procentul scăzut al hormonilor estrogeni secretaţi de organismul femeilor aflate în această etapă. Pentru femeile tinere, consumul de soia este un protector real împotriva cancerului de sân.

Soia, în topul antioxidanţilor

Se vorbeşte frecvent despre antioxidanţi, acei compuşi naturali care protejează organismul împotriva substanţelor toxice, ce atentează la sănătatea sistemului nostru imunitar. Unii cred că aceşti antioxidanţi sunt nişte medicamente miraculoase, capabile să rezolve orice problemă de sănătate, oricât ar fi ea de gravă. Dar această opinie este incorectă.

Antioxidanţii, care se găsesc în legume, fructe, lactate, plante medicinale şi carne albă, ajută la menţinerea sănătăţii celulei. Aşa se explică faptul că nutriţioniştii ne recomandă o dietă bogată în aceste alimente. Printre alimentele care au un conţinut ridicat de antioxidanţi se numără şi soia.

Iar faimoşii antioxidanţi, existenţi în compoziţia sa, poartă denumirea de izoflavone. Este meritul lor că reuşesc să menţină echilibrul hormonal. Nutriţioniştii mai recomandă soia pentru prevenirea cancerului de colon, de sân sau de prostată. Tot izoflavonele reuşesc să scadă nivelul colesterolului "rău" şi să menţină un nivel normal al colesterolului "bun".

Elemente organice prezente în soia

În alcătuirea dietei cotidiene, cei mai mulţi dintre noi socotim riguros caloriile şi ne străduim să aflăm cât mai multe amănunte despre alimentele care ne ajută să slăbim sau să ne îngrăşăm. Când se discută despre substanţele indispensabile organismului nostru (lipide, glucide, carbohidraţi, proteine şi fibre), specialiştii spun că trebuie să avem la îndemână tabelele ce conţin conţinutul fiecărui tip de aliment şi efectele acestor elemente organice asupra organismului nostru.

În cazul soiei, nutriţioniştii precizează: este o sursă valoroasă de proteine vegetale, o sursă de energie, contribuie la reconstrucţia celulară şi asigură echilibrul hormonal. Un bărbat are nevoie de un aport zilnic de 70 g de proteine, o femeie 55 g, iar copiii, pentru că sunt în creştere, trebuie să mănânce cam 60 g.

În porţia zilnică a adolescenţilor intră însă 90 g de proteine, fără de care organismul lor nu se dezvoltă armonios.

Proteina existentă în soia combate atrofierea muşchilor, ofilirea pielii şi lipsa de energie. Lipidele vegetale existente în soia veghează asupra menţinerii colesterolului "bun". Glucidele din soia, adică grupa carbohidraţilor, sunt sursele esenţiale de energie, care dacă nu sunt folosite se depozitează în ficat şi în muşchi.

Alimente, medicamente, preţuri şi reţete

Înainte de 1989 puţini români ştiau cât de valoroasă este soia pentru sănătatea omului. Pentru mulţi, calităţile acestei legume au fost umbrite de apariţia "parizerului de soia", ca o "vedetă" pentru nutriţia românului ce primea hrană cu porţia. În compoziţia celebrului salam de soia se adăugau deşeurile rămase de la soia furajeră sau cele adunate după fabricarea uleiului de soia.

Specialiştii în alimentaţie raţională, din vechiul Minister al Sănătăţii, aflaseră şi ei despre soia, care deja era inclusă în hrana sănătoasă în Occident. Evident că, fără o documentaţie de specialitate, specialiştii nu puteau să lanseze produse de calitate şi pentru românul de rând.

Că soia a salvat milioane de semeni pe glob, românii au aflat abia după 1989. Anii de restricţii şi-au lăsat amprenta şi adeseori întâlnim prieteni care ne întreabă reticenţi: "Şi brânza asta de soia chiar nu are gustul salamului de tristă amintire?"

Sănătate la preţuri reduse

În marile magazine din Capitală şi din provincie întâlnim produse variate din soia, mai ales în perioadele de post.

Cele mai apreciate sunt pateul de soia, cu preţuri variind între 3 şi 4 lei pentru un gramaj de 200 g, brânza Tofu, fabricată din soia, în cutii de 200 g la un preţ de 5-6 lei. Tofu sărat poate fi purificat de cantitatea de sare dacă este pus în apă timp de circa două ore. A mai apărut şi caşcavalul de soia, cu sau fără alte legume în compoziţie, pe gustul cumpărătorului dornic de produse picante. Preţul variază în funcţie de TVA-ul impus de magazin - între 4-6 lei (200 g). Crenvurştii sunt şi ei apreciaţi de consumatorii care preferă mezelurile. Ei se vând în pachete de 7-9 lei (150 g). Laptele de soia se găseşte de regulă la plafare şi costă 7-8 lei litrul.
Punga de şniţele, de 200 g, costă 1,80 lei; iar soia granule, pentru prepararea diverselor meniuri din gama "carne tocată" (chiftele sau perişoare), costă doar un leu punga de 200 g. Uleiul superior de soia este mai scump decât cel de floarea-soarelui, costând 8,5 lei o sticluţă de 200 g.

Reţete utile

1.Laptele de soia poate fi preparat pentru consumul în propria gospodărie, mai ales pentru copii şi sugari. Avem nevoie de 150 g de boabe de soia pe care le punem într-un litru de apă la temperatura camerei (să nu depăşească 20 grade). După 36 de ore de decantare se filtrează partea mai limpede a laptelui, situată la suprafaţa amestecului. Se consumă toată cantitatea când laptele este proaspăt; dacă laptele a fost pregătit la o temperatură de 15 grade, peste boabele folosite o dată mai putem adăuga un litru de apă şi vom obţine, în aceleaşi condiţii, o cantitate de lapte, mai puţin concentrat.

2.Ghiveci de soia. Acum, când avem la îndemână atâtea legume, putem pregăti un excelent ghiveci cu soia care să înlocuiască porţiile de carne.

Ingrediente: 200 g boabe de soia, 4 ardei, 2 vinete, 6 roşii de mărime potrivită, 2 dovlecei, 2 cepe, mărar, pătrunjel şi cimbru - după gust.

Preparare: boabele de soia vor fi înmuiate, ca şi cele folosite pentru prepararea laptelui, timp de 12 de ore. Apoi se pun la fiert. Când boabele sunt aproape fierte, adăugăm zarzavatul spălat şi tăiat cubuleţe şi, la sfârşit, verdeţurile tăiate mărunt. Ghiveciul se serveşte cald, asezonat cu iaurt.

2.Cremă de scorţişoară cu făină de soia

Ingrediente: 250 ml lapte, 1 baton de scorţişoară, 5 linguri de făină de soia, un plic de gelatină, 3 ouă, 100 g zahăr pudră, 125 g frişcă lichidă, o linguriţă rasă de scorţişoară.

Preparare: Fierbem laptele cu batonul de scorţişoară, apoi îl lăsăm să se răcească. Gelatina o punem la înmuiat în 50 g apă. Separăm albuşurile de gălbenuşuri. Laptele va fi fiert la bain-marie, împreună cu gălbenuşurile, făina de soia şi scorţişoara măcinată. Separat vom bate albuşurile cu zahărul. În crema călduţă adăugăm albuşurile, gelatina dizolvată şi frişca. Crema va fi servită în pahare, decorată cu pudră de cacao şi fructe mici.