"Selectarea deşeurilor începe în casa fiecărui cetăţean"

Alexander Wirtz, senior consultant în Asociaţia Europeană a Aluminiului, ne prezintă secretele gestionării corecte a deşeurilor Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele

Alexander Wirtz, senior consultant în Asociaţia Europeană a Aluminiului, ne prezintă secretele gestionării corecte a deşeurilor

Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante ale României, în ceea ce priveşte protecţia mediului. În 2013, ţara noastră va fi obligată să recicleze 55 la sută şi să valorifice 60 la sută din cantitatea de ambalaje puse pe piaţă.

Alexander Wirtz, unul dintre cei care s-au implicat activ în dezvoltarea unui sistem eficient de colectare selectivă a deşeurilor în Germania, dar şi în alte ţări europene, a acordat un interviu ziarului "Adevărul", cu privire la alternativele posibile pentru a impune un sistem generalizat de selectare a deşeurilor.

- Colectarea selectivă a deşeurilor poate fi eficientă?

- Desigur. De pildă, în Germania există un sistem de colectare şi de sortare a deşeurilor foarte eficient. Dar investiţia iniţială a fost foarte scumpă! Ce-i drept, bazele s-au pus cu aproximativ douăzeci de ani în urmă. Un sistem eficient presupune, printre altele, separarea deşeurilor din ambalaje de gunoiul menajer. Nemţii au înţeles, în urma unor campanii de presă îndelungate, că un sistem eficient de colectare selectivă porneşte din casa fiecărui cetăţean.

Adică fiecare cetăţean trebuie să colecteze gunoiul în pungi din plastic speciale, apoi municipalitatea trebuie să pună la dispoziţia lui containere de sortare peste tot, containere de culori diferite pentru fiecare material reciclabil în parte şi pe care, în plus, să fie scris tipul de material căruia îi este destinat.

Cetăţeanul va învăţa cu timpul unde trebuie să arunce deşeurile şi va începe să asocieze culoarea containerului cu tipul de deşeu căruia îi este destinat. Apoi, firmele de salubrizare trebuie să fie dotate cu destule maşini care să vină să ia gunoiul.

Deşeurile vor fi astfel duse la marile centre de sortare unde vor fi segregate şi apoi trimise către companiile reciclatoare. În cadrul unui sistem eficient, infrastructura trebuie să fie proporţională cu numărul populaţiei. De exemplu, dacă vrei să colectezi 80 la sută din deşeurile de ambalajele dintr-o ţară cu o populaţie de 80 milioane de locuitori, infrastructura necesară unei asemenea populaţii trebuie să fie optimă: un număr suficient de camioane, saci din plastic pentru toată lumea sau multe centre de sortare. Totul este, într-adevăr, foarte, foarte costisitor.

Şi cu cât vei colecta mai mult, cu atât întregul sistem va fi mai costisitor. Municipalitatea are nevoie de bani ca să pună pe picioare infrastructura necesară colectării selective a deşeurilor, iar banii trebuie să vină din taxe. Pentru început, nu este obligatoriu ca România să aibă o infrastructură imensă precum este cea din Germania. Acest lucru este imposibil şi nu ar fi corect să ceri totul de la o ţară aflată la început de drum.

La început nu e nevoie de un sistem de colectare foarte sofisticat. Totul se va realiza treptat. Poţi începe cu puţin şi în timp să ajungi să colectezi foarte mult. Aş putea da aici exemplul unor state care, pentru a atrage copiii în sistem, au creat containere haioase şi frumos colorate prin supermarketuri în care, dacă un copil introducea o doză de aluminiu, putea câştiga multe cadouri.

- Cum ajung cetăţenii să accepte selectarea deşeurilor?

- Totul se învârteşte în jurul educaţiei. Cetăţenii români trebuie să înţeleagă că reciclând materialele protejează natura. Deci, mai întâi de toate, trebuie să înţelegă de ce este importantă protejarea mediului. Românii, dar nu numai, trebuie să scape de mentalitatea că protecţia mediului nu este o problemă care îi priveşte.

Ei nu trebuie să mai judece că acţionând fiecare pe cont propriu nu pot schimba ei nimic. Dacă toată lumea ar gândi în felul aceasta, rezultatul ar fi unul catastrofal pentru mediul înconjurător. Deci, în ceea ce priveşte populaţia, pentru ca aceasta să înceapă colectarea separată a deşeurilor, este nevoie de o schimbare a mentalităţii.

Această schimbare de mentalitate se produce însă cu timpul. În plus faţă de schimbarea mentalităţii e nevoie de voinţă. Oamenii trebuie să aibă bună-voinţa să colecteze selectiv deşeurile. Cred că voinţa este cea care pune totul în mişcare.

Apoi, bineînţeles, e nevoie de infrastructură. Oamenii trebuie să înveţe că nimic nu trebuie aruncat la întâmplare. Sunt convins că astăzi sunt încă mulţi care nu ţin cont că se află pe stradă şi aruncă gunoiul pe unde apucă. În lipsa unui coş în apropierea ta, ambalajul trebuie frumos băgat în buzunar şi aruncat în coşul de gunoi de acasă. Dar, după cum am mai precizat, toate acestea vin cu timpul.

- Cum se poate schimba mentalitatea mai rapid?

- Oamenii trebuie să fie bombardaţi constant cu campanii agresive de informare asupra importanţei sortării deşeurilor în vederea reciclării. Trebuie menţionat că toate campaniile de comunicare lansate de ministerul mediului sunt foarte importante, dar nu sunt suficiente pentru că în acest sistem trebuie antrenată o întreagă reţea. Şcolile sunt, de asemenea, foarte importante, dacă nu chiar cele mai importante, apoi comercianţii şi, nu în ultimul rând, mass-media.

Implicarea aceastora din urmă este foarte, foarte importantă, pentru că, pe lângă articolele pe care le publică, mass-media poate crea un fenomen pe care cetăţenii îl vor conştientiza din ce în ce mai mult. De asemenea, e nevoie de ajutorul marilor companii care ar trebui să susţină, prin diverse programe, proiecte în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor.

Personalităţile sunt la fel de importante în promovarea ideii de reciclare. După cum am mai spus, educaţia este motorul principal. Educaţie, educaţie şi iar educaţie. Iar aceasta ar trebui să înceapă, în primul rând, cu copiii. Ei îşi vor învăţa părinţii, părinţii îşi vor învăţa colegii. Ca un bulgăre de zăpadă. Totul începe încet, cu puţin şi devine din ce în ce mai mare şi din ce în ce mai mult. În cazul copiilor, putem vorbi chiar de o "educaţie inversă", prin care copii îşi educă propriii părinţi.

- De ce trebuie reciclate materialele?

- În primul rând pentru protejarea naturii şi o dezvoltare durabilă. Trebuie să avem grijă de natură pentru noi înşine, dar şi pentru generaţiile viitoare. Este totuşi vorba despre copiii noştri. Cum poţi acţiona negativ asupra mediului ştiind că propriii tăi copii vor avea de suferit? Dozele de aluminiu sunt un bun exemplu în procesul de învăţare.

Când începi să colectezi aceste doze, îţi dai seama că, de fapt, obişnuinţele tale se schimbă. Îţi dai repede seama că reciclând aluminiul (exemplu este valabil şi pentru celelalate tipuri de materiale reciclabile) economiseşti bani şi protejezi mediul în acelaşi timp.

- De cât timp e nevoie?

- Pentru a răspunde la această întrebare, voi porni de la un exemplu. Când am venit în Polonia, acum 12 ani, pentru a ajuta la crearea sistemului de sortare a deşeurilor, acolo nu se colecta nimic şi nu exista deloc infrastructură.

Astăzi, în procente, Polonia se află printre primele ţări în Europa în ceea ce priveşte eficienţa sistemului de colectare a deşeurilor. România va putea reuşi această performanţă în numai cinci-şase ani, pentru că are şansa să înveţe din sistemele deja existente.

- Un sondaj a arătat că mulţi români ar colecta selectiv deşeurile dacă ar fi plătiţi. Ce părere aveţi?

- Într-o ţară în care există încă oameni săraci, acest sistem ar fi unul chiar indicat. Totul însă calculat cu mare grijă, pentru că sistemul recompenselor poate provoca artificial colectări fictive.

>> Cetăţeanul va învăţa cu timpul unde trebuie să arunce deşeurile şi va începe să asocieze culoarea containerului cu tipul de deşeu căruia îi este destinat

Alexander Wirtz,
senior consultant în AEA