Sătenii din Botoşani beau apă otrăvită cu nitriţi de la fântânile publice

Zeci de copii din judeţ s-au îmbolnăvit de ,,boala albastră”, după ce au băut apă cu nitriţi. Localnicii ignoră avertismentele şi continuă să consume apă infestată.Apa din 75% din fântânile judeţului depăşeşte concentraţia admisă de nitriţi şi de nitraţi. Principala cauză de poluare este lipsa reţelelor de apă şi de canalizare.

Direcţia de Sănătate Publică Botoşani a reuşit, cu ajutorul ONG-urilor, să verifice aproximativ 1.000 de puţuri dintre cele peste 4.000 de fântâni aflate în administrarea primăriilordin judeţ.

Rezultatul este îngrijorător: 75% din fântânile verificate sunt „otrăvite”. Şi mai îngrijorător este faptul că ultima verificare s-a făcut acum şapte ani. De atunci, nimeni nu s-a mai arătat interesat de calitatea apei consumate zilnic de mii de persoane.

„Acum şapte ani am închis 900 de fântâni pentru că aveau o concentraţie uriaşă de nitriţi şi de nitraţi. Verificarea s-a făcut prin sondaj. Cu siguranţă erau mai multe. Acum e dezastru”, a declarat Tamara Ciofu, medic pediatru, iniţiator al campa­niilor de verificare a fântânilor publice.

Compuşi care otrăvesc organismul

Marcate cu buline roşii, aceste fântâni au fost închise, iar populaţiei i-a fost interzis consumul apei din puţuri. La plecarea inspectorilor sanitari din localitate, sătenii au dat cu var fântânile şi au continuat să bea apă infestată.

„Le-am explicat că aceşti­ compuşi le otrăvesc organismul treptat. Le-am spus că spre binele lor închidem fântânile. După ce plecam noi, vopseau fântânile ca să nu se mai vadă bulinele şi beau apă sau adăpau animalele”, a declarat Ecaterina Chihaia, medic epidemiolog din Botoşani.

„Primăriile de la ţară au mereu buget de criză”

Potrivit Legii 458/2008, primăriile sunt obligate să asigure prin fântânile publice apă potabilă copiilor. În caz contrar, sunt pasibile de amenzi care pot depăşi 20.000 de lei. Nicio primărie nu a fost sancţionată în ultimii zece ani pentru fântânile publice cu apă otrăvită. Ba mai mult, zeci de primării nu pot garanta populaţiei că apa pe care o consumă zilnic este curată.

„Trebuie să plătim pentru analize. Pentru fiecare fântână trebuie să achităm o taxă de 150 de lei, iar bugetul unei primării de la ţară este mereu unul de criză. Oricum o asemenea investiţie este ­inutilă. Dacă aflăm că apa nu este potabilă, nu putem face mare lucru dacă nu avem canalizare, iar pânza freatică va fi mereu contamintă”, a declarat Puiu Beldea, viceprimarul comunei Manoleasa, unde toate cele 64 de fântâni din localitate sunt contaminate.

Sătenii nu par însă deranjaţi că îşi otrăvesc zilnic organismul. „Beau de când mă ştiu apă din fântâna asta. Nu am auzit să fi murit careva. Copiii mici se mai îmbolnăvesc pentru că nu sunt rezistenţi. Cu timpul, se călesc ei, că la ţară nu ai alte soluţii”, mărturiseşte Ilie Strugariu, localnic.

Cei mai afectaţi de consumul apei contaminte sunt sugarii de până la şase luni şi bătrânii. În cazul lor, efectul este rapid şi se soldează cu moartea din cauza aşa numitei „boli albastre”. Pentru celelalte categorii de vârstă,­ otrăvirea este treptată şi fatală în decurs de 10 ani.  În cazul acestora, nitriţii cauzează cancerul de colon, avertizează specialiştii.

„Studiile arată că 70% din cazurile de cancer de colon sunt provocate de existenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apa consumată. Dacă oamenii ar şti ce efecte dezastruoase sunt date de aceşti compuşi, nu s-ar mai atinge de această apă”, spune medicul Tamara Ciofu, care de 10 ani tratează sugarii care ajung la Spitalul de pediatrie cu „boală albastră”.

„Mame ignorante”

Locuitorii comunelor din judeţ continuă să consume apă de la fântânile publice, în ciuda avertismentelor date de autorităţi 

Un copil a murit toamna trecută şi alţi opt au fost aduşi la Spitalul de Pediatrie Botoşani numai de la începutul acestui an, după ce au băut apă otrăvită. Doi bebeluşi de până în şase luni sunt în stare gravă, după ce părinţii le-au pregătit mâncarea cu apă în care exista o concentraţie mare de nitriţi.

„Majoritatea cazurilor ajung în stare critică la spital. De fiecare dată m-a şocat atitudinea mamelor care vin la spital cu aceşti copii. Sunt ignorante şi nu vor să conştientizeze că îşi ucid astfel pruncii”, a declarat Tamara Ciofu, specialist pediatru în cadrul Spitalului de Copii Botoşani.

Două treimi din cazuri sunt înregistrate în rândul băieţilor, care au mai mult de suferit de pe urma nitriţilor din fântânile infestate. Numai în ultimii doi ani, peste 50 de sugari s-au îmbolnăvit din cauza nitriţilor.

Substanţe care cauzează cancer

Studiile arată că peste 70% din cazurile de cancer de colon sunt provocate de existenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apa consumată.

În anul 2009, într-o Românie europeană, nu e normal ca pruncii să moară din inconştienţa adulţilor care nu pun preţ pe sănătate. Nu se poate ca oamenii să bea apă cu dejecţii

dr. Tamara Ciofu
medic pediatru,
Spitalul de Copii Botoşani

Latrinele au infestat apa

Lipsa canalizării şi a reţelelor de apă au dus la otrăvirea apei din fântânile judeţului. Mai mult, mii de săteni şi-au construit latrine şi grajduri în apropierea fântânilor, astfel că reziduurile şi dejecţiile de la animale s-au infiltrat în pânza freatică. Situaţia se află în atenţia inspectorilor de mediu care, în lipsa fondurilor, se limitează la monitorizarea cazurilor.

Doar 10 localităţi din judeţ au depus proiecte la Fondul de Dezvoltare Rurală pentru realizarea unor staţii de epurare. „Judeţul Botoşani este cunoscut la nivel naţional ca fiind o zonă sensibilă la poluarea cu nitriţi şi cu nitraţi.

Există un proiect pentru construirea unor platforme de beton la marginea localităţilor pentru depozitarea gunoiului. Din păcate, proiectul a fost blocat timp de şapte ani şi abia anul trecut a fost reluat”, a declarat Eugen Mateciuc, din cadrul Agenţiei de Mediu Botoşani.

Soluţie ecologică

În vreme ce autorităţile locale şi judeţene aşteaptă ca Uniunea Europeană să rezolve problema fântânilor otrăvite, medicului pediatru Tamara Ciofu vrea să contruiască în premieră în România fântâni ecologice. Pentru început, proiectul vizează construirea prin voluntariat a 78 de fântâni, câte una în fiecare comună. Prima fântânâ ar putea fi inaugurată în maximum două luni şi va avea apă 100% curată.

Cu ajutorul unui specialist în geofizică vor fi identificate zonele unde pânza freatică nu a fost contaminată. Puţul va fi săpat la peste 20 de metri adâncime, în amonte de latrine şi de grajduri. Pentru a se evita contaminarea, se va folosi un sistem de pompare prin presiune, iar fântânile vor fi delimitate prin garduri de protecţie. Investiţia necesară pentru o astfel de fântână este estimată la 2.500 de lei, bani pe care Tamara Ciofu spune că îi va obţine din sponsorizări.