Românii vor să recicleze deşeurile, dar nu au unde

Sondajele arată că oamenii ştiu ce-nseamnă colectare selectivă, dar numai în 42 de oraşe au infrastructura necesară. Aproape 60% din românii care locuiesc în zone care dispun de containere pentru separarea deşeurilor colectează selectiv gunoiul.

Conceptul de selectare selectivă nu le este străin românilor din mediul urban. Cel puţin aşa arată un studiu realizat de IMAS în perioada februarie-martie a acestui an în şapte oraşe – Bucureşti, Baia Mare, Buhuşi, Piatra Neamţ, Suceava, Râmnicu Vâlcea şi Focşani, localităţi care au asigurat infrastructura pentru separarea deşeurilor.

Aproape toţi cei intervievaţi, respectiv 98%, declară că au auzit despre colectarea selectivă. Totodată, aproximativ jumătate din locuitorii oraşelor care dispun de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor afirmă că separă gunoiul din gospodării.

„Dacă există containerele pe care să le folosească, amplasate în apropierea locuinţei, publicul le foloseşte corect şi intens. Problema rămâne acolo unde nu există aceste containere. Mai grav stau lucrurile în spaţiile care nu ţin de administraţiile publice locale – parcuri naturale şi arii protejate, terasamente de cale ferată, maluri ale cursurilor de apă.

Este nevoie ca şi aici să se treacă la colectare selectivă, să nu mai ajungem să avem lacuri a căror suprafaţă e acoperită de PET-uri”, a declarat directorul IMAS, Alin Teodorescu.

Costuri prea mari în mediul rural

În prezent, numai 42 de oraşe din România beneficiază de sisteme de colectare selectivă. „În general, ne-am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare. Altminteri, costurile de a merge în sate sunt mult mai mari, pentru că sunt mai răspândite”, ne-a explicat preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În ceea ce priveşte un eventual sistem de recompensare pentru reciclare, sondajul realizat de IMAS pentru Eco-Rom Ambalaje arată că numai 9% din cei intervievaţi ar prefera să li se oprească o garanţie la cumpărarea produselor ambalate, pe care să o recupereze în momentul returnării ambalajelor la supermarket.

Ţară membră a Uniunii Europene, România îşi îndeplineşte obligaţiile privind reciclarea deşeurilor cu „sprijinul” oamenilor nevoiaşi care trăiesc pe lângă gropile de gunoi

Potrivit lui Alin Teodorescu, profilul românului dispus să colecteze selectiv depinde în mare măsură de educaţie. „Femeile sunt dispuse să colecteze selectiv mai mult decât bărbaţii, iar persoanele care au studii superioare mai mult decât cele cu educaţie primară. În privinţa veniturilor, persoanele cu venituri peste medie au o disponibilitate mai mare să separe deşeurile din gospodării”, a mai spus directorul IMAS.

Reciclare în proporţie de 60% până în 2013

În 2009, România are ca ţintă de valorificare a deşeurilor de ambalaje 45% din cantităţile totale introduse pe piaţă, faţă de nivelul de 60% din vechile state membre ale Uniunii Europene. În plus, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală în privinţa recuperării deşeurilor din ambalaje, astfel încât să atingă standardul european în 2013.

Potrivit lui Mugurel Rădulescu, 60% din deşeurile de ambalaje sunt generate de populaţie, iar restul prin aşa-numitele circuite industrial-comerciale.

În privinţa factorilor care ar duce la creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile recuperate, sondajul IMAS arată că aproape două treimi din cei intervievaţi consideră că amenzile i-ar responsabiliza pe români în acest sens.

Separarea deşeurilor în toată ţara, peste opt ani

„Până în 2017, sistemul de colectare selectivă va trebui generalizat la nivelul întregii ţări”, a declarat Simona Ghiţă, consilier în cadrul Ministerului Mediului.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Mihail Fâcă, a adăugat că autorităţile locale vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea sistemelor de salubritate, după ce consultanţii contractaţi de Ministerul Mediului vor finaliza masterplanurile privind deşeurile la nivelul judeţelor.

Multe lacuri din România sunt acoperite cu deşeuri de ambalaje

El a adăugat că Ministerul Mediului va lansa „într-o lună sau două” un proiect de descentralizare şi transferare a atribuţiilor şi competenţelor privind gestionarea deşeurilor la autorităţile locale, astfel că „fiecare primărie va avea o mică agenţie de mediu, cu specialişti”.

O altă problemă vizează cursurile de apă, „sufocate” de PET-uri şi alte deşeuri de ambalaje. „Multe sate nu au încă sistem de gestionare a deşeurilor, ca să nu mai vorbim de colectare selectivă. Se întâmplă fie să aibă un contract pe hârtie cu o societate de salubritate, dar nu ştim cum este implementat, fie să nu aibă nici măcar acest contract.

Şi atunci se ajunge ca, de asemenea, să creeze probleme pentru că gunoiul se aruncă pe câmp, undeva la marginea satului. Şi vine apa şi spală ce e acolo, ia PET-urile şi le duce pe firul apei. Şi apoi malurile apelor sunt pline de PET-uri pentru că astea plutesc”, ne-a mai spus preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În general, ne‑am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare.

Mugurel Rădulescu, preşedinte Eco-Rom Ambalaje